SĂ NE TRĂIEȘTI, NENE IANCULE!

     Nu, bre, n-am băut nimic pentru că iau niște pastile de aproape o săptămână! Și am și toate țiglele pe casă! Ce am atunci de te felicit de dubla aniversare? Păi bine, maestre, după ce atâția alții, preocupați cu sărbătorirea Zilei culturii naționale și aniversarea zilei de naștere a prietenului și rivalului matale sentimental (despre care spun acum tot felul de inepții legate de viața sa, de activitatea de gazetar, de viziunea politică și economică etc. dar mai nimic despre poezia sa genială și despre crearea unei limbi literare ce n-a putut și nu va putea fi întrecută vreodată) au uitat, sau n-au știut nicicând, că de ziua praznicului Sfinților trei Ierarhi ai venit în lumea aceasta și mata, se putea să uităm și aceia care te-am citit, te-am apreciat și ne-am bucurat de piesele și MONUMENTELE matale?

     Știu că și fără urarea mea mata vei trăi veșnic, pentru că exiști chiar înainte de a te fi născut fizic, și mata și nația aceasta zămislită  din ,,nevrednică iubire”(chiar dacă a fost dragoste sinceră și dezinteresată, la prima și a doua vedere, între ,,Decebal cel harnic”  și ,,Traian cel drept”) și vei trăi până când pe pământul acesta va crește ,,pădure sau cetate”, ori pășune mănoasă pentru oile urmașilor urmașilor lui Gigi Becali. Ești blestemat să trăiești de-a pururi pentru că poporul acesta se trage comportamental din opera mata, așa cum marea literatură realistă rusă se trage din ,,Mantaua” lui Gogol. Și ca să fiu mai clar, mata ai scris o piesă pe care românii o joacă ,,al dracului de bine” și o vor juca până când toată Planeta Albastră va fi cum ai scris mata, sau nu va mai fi deloc.

     Nu mă refer la drama pentru care, pe nedrept, ai fost acuzat de plagiat, că și în zilele noastre demnitari de seamă sunt acuzați de această fraudă în tezele lor de doctorat, deși sunt total nevinovați, așa cum au stabilit instanțe competente și nepărtinitoare, întrucât nu ei au copiat cu nerușinare ( fiind ocupați cu țara și problemele ei), ci aceia care s-au întrecut, voluntar, să le întocmească lucrările. Aceia trebuie trași la răspundere, ca trădători de țară, plătiți de Soroș și agenturi străine să compromită, în ochii ațintiți spre noi ai Europei, premieri, miniștri, șefi de partide, ș.a.m.d.

     Piesa mata nici măcar ,,nu trebuia să poarte un nume” pentru că halimaua poporului acestuia, de la obârșie până la extincție, s-a născut nu din ura și disprețul ,,grecoteiului”, ci din povara  lui de a vedea monstruos și de a simți enorm. Îmi pare rău, dar trebuie să te contrazic, măcar parțial: aveai dreptate  când spuneai că simți  enorm, dar nu cred că vedeai monstruos, ci cred, indubitabil, că vedeai aievea realitatea absurdă, care te tulbura făcându-te să crezi că ai coșmaruri sau că trebuie să treci pe la vreun stabiliment ca al doctorului Șuțu.

     La fel a văzut și a simțit, un pic mai târziu, și Eugen Ionesco ( la origine Ionescu, care, probabil de rușine că aparține unei țări ,,pline de umor”, l-a schimbat pe ,,u’’ final cu ,,o’’). Văzând și simțind ca mata, s-a speriat și a fugit, ca să nu mai vadă nălucile vii, dar nu la Berlin, ci la Paris unde a inventat TEATRUL ABSURDULUI ( lucru pe care mata îl făcusei mai devreme, chiar aici la noi), de i-a dat gata pe pe franțuji, care l-au și băgat în ACADEMIA  lor, unde nu se intra doar cu BULETINUL.

     Nu mai înșir aici ce tipuri și situații ai creat în această piesă (în care s-au contopit osmotic comediile, schițele și momentele), dar te asigur că ,,boborul” joacă cu pricepere și voluptate toate rolurile, reînvie zilnic scene în psihologia și manifestările noastre, mai vechi sau mai noi, fără nicio abatere, ritualic.

     Te-am numit, mai sus, ,,grecotei”, dar să știi că peiorativul acesta nu vine din capul și sufletul meu și m-a durut mult când o colegă de grupă l-a folosit ca argument suprem ca să-mi scoată din cap ideea (susținută de mine, evident) că scriitorul care ne-a prezentat cum suntem ești mata, Eminescu fiind o minune care transcende literatura română și tocmai de aceea Dumnezeul geniului l-a sorbit de timpuriu nu numai din popor, ci și dintr-o țară care l-a meritat foarte puțin.

     Credeam atunci ( și cred în continuare ) că dacă și mata ai fi avut aceiași strămoși ca noi, n-ai fi văzut atâtea defecte și neajunsuri cu care noi suntem obișnuiți, așa cum chelul este obișnuit cu alopecia sa, și tocmai deaceea ai crezut, cu o naivitate adolescentină, că le poți schimba arătându-le lumii, ca orice firmă serioasă care ,,ce are pune pe masă”, cum zicea marele actor Ștefan Iordache.

     Prin urmare, nene Iancule, bucură-te că ești mereu cu noi, că ești jucat pe scenele teatrelor cât și pe ecranele televizoarelor și cinematografelor (câte mai sunt)  și , mai ales, în existența noastră cotidiană, că ai un Teatru Național care îți poartă numele și pălăria (ale cărei boruri fuseseră tăiate la indicațiile unui deștept), că te pomenesc toți (chiar dacă unii nu te-au citit și cred, probabil, că replicile auzite de la alții aparțin lui Păcală), că ai avut și un partid liberschimbist, că ai avut o Academie Cațavencu (năpârlită acum și botezată ,,Cațavencii”) și uită epigrama, răutăcioasă ca fond, dar reușită prin jocul de cuvinte și forma ambiguă, scrisă de Cincinat Pavelescu, unul dintre scriitorii care te-au iubit și te-au apreciat mult:

                                                  ,,Nenea Iancu Caragiale

                                                  Îți dă berea cu măsură,

                                                  Face și literatură,

                                                  Însă nu face parale.”

     Acu’, întreb și eu ca prostul: din vânzarea berii nu făceai parale, nu erai plătit pentru ce scriai și publicai, sau se insinuează că literatura mata nu …?!??

     Eu nu cred o iotă din ce s-ar putea insinua aici, pentru că literatura mata este vie, există, este citită și jucată, iar la Gambrinus am văzut cu ochii mei că berea se bea ,,în draci” și am auzit cu urechile mele cum se discută exact despre ce discutau amicii, Lache și Mache, Miticii și ceilalți eroi ai matale: țară, neam, putere, opoziție, străini care ne iau țara, etc., etc…………. MOFTURI.