A apărut după 1770 şi a devenit în scurt timp o nebunie în Europa, nu doar la Viena, unde a luat naştere. Pe parcursul secolului al XIX-lea el a devenit o necesitate, chiar şi marii compozitori, lăsându-şi mândria la o parte, au contribuit la satisfacerea cererii pentru un asemenea gen. Valsurile straussiene pătrund în viaţa de toate zilele, aducând un strop de poezie, atingând pentru câteva clipe inimile oamenilor cu adierea lor proaspătă şi voioasă. Părintele valsului a fost Johann Strauss, născut la Viena la 14 martie 1804. Iată că vienezii au început să ceară şi polci, cadriluri, galopuri şi marşuri. Strauss le dădea tot ce-şi doreau. El îi cucerea pe toţi. Nu se știe de ce, el nu voia ca cei şase copii să îmbrăţişeze cariere de muzicieni profesionişti. Dar nu era după el. Unul dintre copii, Johann Strauss junior, foarte talentat, s-a pregătit pe ascuns şi a înfiinţat o orchestră proprie, pregătit să-şi înfrunte tatăl. Toată Viena era la curent cu situaţia. Înainte de a trece dincolo, la 25 septembrie 1849, cei doi s-au împăcat, juniorul preluând şi orchestra tatălui. I-a spus tatălui său: „Dacă ţi-am căşunat ceasuri amare, te rog să mă ierţi şi te rog să uiţi. […] Nu fi supărat pe mlădiţa firavă care răsare în umbra dumitale uriaşă…”. Era ziua onomastică a tatălui său. În iarna anului 1847 a vizitat Clujul, Sibiul, Aradul, Lugojul şi Timişoara. Aici a dat trei concerte, unul chiar la fabrica de bere! A fost un adevărat eveniment în viaţa artistică din oraş. Ajunsese mai vestit chiar decât tatăl său. S-a stins din viaţă la 4 iunie 1899, lăsând aproape 500 de compoziţii, cunoscute azi în lumea întreagă.
În program mai sunt şi două piese de Franz Léhar.
Pe lângă bisurile surpriză, filarmonica timișoreană mai are în program şi un vals al lui Eugen Doga, născut la 1 martie în satul Mocra din Transnistria. Concertul vocal-simfonic de Revelion va fi dirijat de maestrul Ciprian Teodoraşcu. Solişti vor fi soprana Renata Vary şi tenorul Bogdan Zahariea.
Corul „Ion Românu” a fost pregătit de maestrul Iosif Todea.
La mulţi ani 2024! Să ne dorim cu toţii un an mai bun!
Autor: Mircea TĂTARU
