Programul concertului simfonic de vineri, 24 mai, de la Filarmonica „Banatul”,include „Moz-Art á la Haydn” pentru două viori şi orchestră de cameră de Alfred Schnittke, Concertul pentru contrabas şi orchestră nr.2 în si minor de Giovanni Bottesini şi Simfonia nr.41 în do major, K.V.551 (Jupiter) de Wolfgang Amadeus Mozart.
Prima lucrare din concertul de vineri a fost compusă de Alfred Garievici Schnittke. Am introdus şi al doilea nume pentru ca să aflăm că acest compozitor a fost de etnie germană, născut în Uniunea Sovietică pe atunci, la Engels, raionul Volga. A fost un compozitor valoros, la noi nefiind popularizat şi cântat îndeajuns. S-a stins din viaţă în 1998, la 64 de ani. Putem spune că Moz-Art á la Haydn pentru două viori şi orchestră de coarde, este o glumă muzicală binevenită la vremea frumuseții şi veseliei acestui anotimp. Deşi este compusă drept fiind serioasă, ea este uşoară, spirituală şi primitoare. Cu toate că Schnittke a fost mereu atras de anumite fragmente din lucrarea neterminată a lui Mozart „Pantomimă muzicală”, hotărârea de a compune lucrarea a luat-o când celebrii violonişti Gidon Kremer şi Tatiana Gridenko au cântat părţile solistice la al său Concerto Grosso nr.1. S-ar putea spune multe despre această spirituală lucrare, doresc totuşi să nu dezvălui surprizele ce-i aşteaptă pe spectatori. Doar atât, că se vor găsi similitudini cu Simfonia 45, „a despărţirii” compusă de Haydn, pentru a-i sugera Prinţului Esterhazy că ar fi cazul să le mai dea şi liber orchestranţilor de la Curtea sa, să plece acasă la familii. Solişti vor fi violoniştii Maria Marica şi Ștefan Șimonca-Opriţa.
Foarte multă lume consideră contrabasul doar membru al orchestrei simfonice sau de jazz. Totuşi, se găsesc în istoria muzicii compozitori şi contrabasişti care nu au acceptat această opinie şi au ridicat cel mai mare instrument cu coarde la rang de solist. Un mare virtuoz al acestui instrument a fost Giovanni Bottesini. A învăţat contrabasul la Conservatorul din Milano, făcând paralel şi studii de armonie, contrapunct şi iniţiere în compoziţie. Cu banii câştigaţi la absolvire se spune că şi-ar fi cumpărat un contrabas de marcă, pe care a montat doar trei corzi şi pe care l-ar fi acordat mai sus, pentru a se apropia de timbrul violoncelului. I se spunea Paganini al contrabasului şi, la fel ca în cazul marelui virtuoz al viorii, au existat destule legende şi povestiri despre întâmplările vieţii lui, dintre care unele se băteau cap în cap. Certitudinile vieţii sale însă sunt frumoasele compoziţii, majoritatea dedicate contrabasului şi că sub îndrumarea lui Verdi a dirijat premiera absolută a operei „Aida”, la Cairo, la inaugurarea Canalui de Suez, în 1871. Concertul în si minor va fi interpretat de contrabasistul Wies de Boevé.
În lunile de vară ale anului 1788, Wolfgang Amadeus Mozart a compus celebra Trilogie finală, ultima dintre cele trei fiind Simfonia nr. 41 în do major KV 551 „Jupiter”, care va încheia seara de muzică din sala „Capitol”. Această minunată lucrare, luminoasă şi olimpică, nu lasă loc pentru tristeţe sau melancolie, cu toate că necazurile îl invadau pe Mozart, în special marea durere că doar cu o lună înainte, în iunie, îi murise fetiţa, Theresia, la numai 6 luni de viaţă. Numele dat simfoniei, „Jupiter”, cel al puternicului zeu, deşi este foarte sugestiv, nu a fost dat de Mozart, ci de impresarul său din Londra, Johann Peter Salomon. Această ultimă simfonie, un impunător monument, este o muzică senină, maiestuoasă, însăşi tonalitatea aleasă dezvăluind intenţia de stabilitate, echilibru şi grandoare. Metafora de a fi denumită Jupiteriană s-a dovedit a fi inspirat aleasă. Ascultând-o, vom înţelege de ce această ultimă simfonie a geniului muzicii îşi merită locul în Olimp. Concertul de vineri seara se va afla sub conducerea maestrului Róbert Farkas.
