Conferinţă antidrog la Timişoara

Marea Lojă Naţională din România, Asociaţia „Timisiensis” şi Ministerul Educaţiei, prin Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş, Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Timiş şi Universitatea de Vest din Timişoara au organizat conferinţa „Lumea întunecată a drogurilor, dileme şi provocări” joi, 16 mai 2024, între orele 13-16:30 în Aula Magna a Universităţii de Vest din Timişoara.

Manifestarea a fost deschisă prin cuvântul de salut adresat participanţilor, cadrele didactice din învăţământul preuniversitar timişean, de Marin Popescu, director al Departamentului pentru Relația cu Mediul Preuniversitar al Universităţii de Vest din Timişoara, urmată de alocuţiunea rectorului Universităţii de Vest din Timişoara, Marilen Gabriel Pirtea, ce a subliniat rolul educaţiei în prevenirea consumului şi traficului de droguri.

Ulterior, au luat cuvântul invitaţii, primul fiind prof. univ. dr. Cristina-Ioana Bredicean, medic primar psihiatru în Departamentul de Neuroştiinţe, Disciplina Psihiatrie din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie ,,Victor Babeş” din Timişoara şi preşedintele Asociaţiei Psihiatrice ,,Mircea Lăzărescu” din Timişoara, ce a discutat despre cauzele şi efectele consumului de droguri în cazul adulţilor şi recunoaşterea de nespecialişti a consumului de droguri.

A urmat discursul lui Radu Bălănescu, reprezentantul Marii Loje Naţionale din România, sosit de la Bucureşti, despre pericolul drogurilor asupra tinerei generaţii, despre implicarea Marii Loji Naţionale din România în viaţa societăţii româneşti şi importanţa dascălilor în educaţia antidrog a tinerei generaţii.

Asistent universitar dr. Ruxandra-Maria Şteflea, medic specialist pediatru la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu” din Timișoara, a subliniat apoi fenomenul apariţiei de noi droguri, nereglementate şi efectele consumului de droguri la copii, cel mai tânăr consumator al drogurilor din România având 8 ani, iar inginer chimist Valentina Sturz, responsabila Compartimentului Toxicologie de la Institutul de Medicină Legală din Timişoara, a prezentat auditoriului statisticile privind consumul de substanţe psihoactive (cum sunt numite, eufemistic, drogurile) şi particularităţile consumului de droguri în judeţul Timiş, din perspectiva Institutului de Medicină Legală din Timişoara.

A urmat discursul unui tânăr, fost consumator de droguri, ce a reuşit să scape din capcana lor, cu detalii înfiorătoare privind decăderea unui adolescent în abisul consumului de droguri.

Discursul profesorului universitar doctor Cătălin Ţone, comisar şef la Serviciul Antidrog al Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti, a constat în analiza legislaţiei antidrog existente şi în exemple privind aplicarea legii în combaterea consumului şi traficului de droguri la nivel internaţional şi naţional, folosind exemple din activitatea operativă a cazuisticii antidrog a Poliţiei Române, cu accent pe influenţele în debutul consumului de droguri, cele mai importante conjuncturi ale începutului consumului de droguri (festivale/concerte, Balul bobocilor, after party-uri, chefuri între adolescenţi, tabere/excursii/cantonamente etc), cumpărarea şi vânzarea drogurilor de la traficanţi spre consumatori, cu accent pe legalitatea modului de comportare al cadrelor didactice în cazul descoperirii unui consum de droguri în şcoală.

Manifestarea a inclus o sesiune scurtă de întrebări, adresate comisarului şef Cătălin Ţone, de publicul atent selectat de Marin Popescu, director al Departamentului pentru Relația cu Mediul Preuniversitar al Universităţii de Vest din Timişoara, la finalul manifestării acesta subliniind că materialele prezentate de vorbitori urmează să fie puse la dispoziţia cadrelor didactice timişene prin intermediul Inspectoratului Şcolar al Judeţului Timiş.

Vorbitorii au subliniat locurile puţine din clinicile din România, ce urmăresc refacerea vieţii consumatorilor de droguri, în comparaţie cu alte state europene, precum şi lipsa personalului dedicat misiunilor antidrog din Ministerul de Interne.

Psihologul Mariana Iridon, comisar şef la Centrul Regional Timişoara al Agenţiei Naţionale Antidrog nu a participat la eveniment, deşi a fost anunţată ca vorbitor de organizatori.

Cadrele didactice participante la acestă conferinţă au primit din partea organizatorilor o diplomă de participare, semnată de prof. univ. dr. Radu Bălănescu, reprezentant al Marii Loji Naţionale a României, de prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea, rectorul Universităţii de Vest şi prof. Aura Codruţa Danielescu, inspector şcolar general pe judeţul Timiş, cu ştampilele UVT și ISJ Timiş.

Instituţiile din România nu au o viziune şi o strategie clară, nici oamenii, nici mijloacele şi nici dorinţa realizării unei lupte antidrog eficiente.

– Cum altfel ne putem explica faptul că nu există aparate suficiente la nivel naţional pentru testarea consumului de droguri, fapt subliniat şi de colonelul Cătălin Ţone, că acelea care sunt în dotarea Poliţiei Române nu identifică decât aproximativ consumul de droguri sau că cele mai bine plătite posturi din Poliţia Română nu sunt cele ale poliţiştilor cu misiuni antidrog, care îşi riscă viaţa în culegerea de informaţii despre traficanţii de droguri, ci acelea de la Poliţia Animalelor, încadrată la nivel naţional cu 488 de specialişti, spre deosebire de cei 250 cu misiuni antidrog, adică aproximativ 6 pe judeţ, luând în calcul, ca judeţ capitala şi Sectorul Agricol Ilfov, care muncesc numai de la 8 la 16, conform declaraţiilor lui Cosmin Andreica, preşedintele Sindicatului Poliţiştilor Europol, din 6 octombrie 2023 şi preluate de puterea.ro, detalii despre o luptă aproape pierdută având aici https://www.puterea.ro/management-defectuos-in-politie-250-de-oameni-la-droguri-488-la-politia-animalelor/.

Accidentul cauzat de Vlad Pascu – depistat cu 6 droguri în organism, furnizate inclusiv de mama sa – în satul 2 mai din comuna Limanu, judeţul Constanţa, în 19 august 2023, soldat cu 8 victime, dintre care 2 morţi, a şocat emoţional opinia publică românească, ce descoperea, alături de mass-media, amploarea şi implicaţiiile traficului de droguri, şi aşa a început, timid, în şcolile româneşti, educaţia antidrog realizată prin popularizarea efectelor nocive ale consumului de droguri, activitatea de prevenire fiind impulsionată şi de faptul că 2024 este an electoral.

În concluzie, iniţiativa organizatorilor de a preveni tânăra generaţie asupra pericolelor consumului şi traficului de dropuri prin educaţie şi educatori, adică cei ce sunt cadre didactice, este meritorie şi lăudabilă. Ea nu poate învia morţii produşi până acum, dar poate salva nenumărate vieţi aflate pe viitor în pericolul de a cădea în plasa consumului şi traficului de droguri, fie şi accidental, nu neapărat permanent.

Societatea românească e la începutul drumului în educaţia de prevenire şi combatere a consumului de droguri, un început timid şi momentan insuficient, atât din partea opiniei publice, cât şi a instituţiilor de stat sau private implicate în aceasta. Chiar şi aşa, e un început, sau cum se spune ,,Mai bine mai târziu decât niciodată.”