După primul tur al alegerilor prezidențiale și anularea acestora, cu numai câteva zile înainte de formarea unui nou guvern, România se află într-o mare incertitudine politică și economică. Această dublă incertitudine are efecte negative asupra economiei, riscând să compromită perspectivele creșterii economice.
Primul efect privește investițiile, care au crescut în trimestrul III 2024 cu doar 0,4% comparativ cu trimestrul III 2023. Investitorii – autohtoni și străini – nu agreează incertitudinea și sunt neliniștiți de deciziile de neînțeles luate de instituțiile fundamentale ale statului, de declarațiile aiuritoare ale politicienilor, de sondajele de opinie care arată diverse potențiale scenarii catastrofice, de propunerile de impozitare a marilor companii și de creștere a pensiilor și ajutoarelor sociale etc. În trimestrul III al anului 2024, ponderea investițiilor în PIB a fost 11,6%, iar incertitudinea va accentua insufic iența capitalului și dec linul productivității muncii (care, în România, este cu 30% sub media europeană).
Al doilea efect negativ se reflectă în evoluția economiilor populației: depozitele bancare ale gospodăriilor populației au crescut în iulie 2024 cu 20,1% față de aceeași lună din anul anterior și cu 1,3% față de luna anterioară. Populația reacționează, economisind mai mult, la incertitudinea cu privire la locul de muncă (numărul firmelor radiate în primele nouă luni din 2024 a fost de 59.056, cu 23,41% mai mare raportat la perioada similară din 2023), la reformele preconizate în domeniul administrației statului, sistemului de pensii, asigurărilor de sănătate etc. Comportamentul populației în materie de economisire din motive de precauțiune îi frânează consumul. Iar pentru că atât investițiile, cât și consumul încetinesc, este de așteptat ca, în 2025 și anii următori, creșterea economică să fie foarte slabă sau chiar nulă sau negativă.
Al treilea efect negativ al creșterii incertitudinii se vede în creșterea dobânzilor aferente împrumuturilor publice cu scadență de 10 ani la 7,4%, cele mai ridicate de la începutul anului 2023. Ecartul dobânzilor la împrumuturile publice ale României față de dobânzile la împrumuturile publice ale altor state s-a mărit semnificativ în ultimul timp și a rămas într-o poziție de așteptare. Acest nivel ridicat al ratelor dobânzii pe termen lung și volumul deja mare al datoriei publice a României (54,4% din PIB în septembrie 2024) impune realizarea, în anii viitori, a unui important excedent bugetar primar pentru a achita sarcina datoriei publice (rate scadente și dobânzi).
În plus, această creștere a ratei dobânzii la împrumuturile publice pe termen lung se repercutează asupra ratelor dobânzilor la creditele bancare acordate întreprinderilor și populației. Pe termen lung, costul ridicat al creditelor bancare va descuraja și mai mult investițiile întreprinderilor și cumpărările de locuințe ale populației, în condițiile în care numărul locuințelor date în folosință în România în primele nouă luni ale acestui an a fost în scădere.
Dacă incertitudinea politică se va prelungi sau dacă deciziile luate de noul guvern nu vor duce la reducerea deficitului bugetar (cel mai mare din UE, de aproximativ 8% din PIB, pe care actualul guvernul și-a propus să îl scadă într-un interval de șapte ani), este de așteptat ca rata dobânzii pe termen lung a României să continue să crească în raport cu alte țări europene.
În fine, ultimul efect negativ este amânarea unor reforme necesare: reforma sistemului educativ, a pieței muncii, administrativă, fiscală etc. Stabilitatea politică, ce implică, în mod normal, stabilitatea regulilor fiscale, a dreptului muncii, a standardelor de mediu etc., este necesară pentru ca întreprinderile, populația și investitorii să aibă încrederea necesară pentru a produce și investi.
Incertitudinea politică apărută la sfârșitul anului 2024 frânează puternic investițiile, consumul și cumpărările de titluri publice, mai ales de către nerezidenți. Consecința este reducerea puternică a perspectivei creșterii economice: 1,9% în 2025 comparativ cu 2,8%, prognoza guvernului actual. Este imperios necesar ca politicienii să țină seama de aceste efecte negative ale incertitudinii politice și, în consecință, ale incertitudinii privind politica economică.