Partajarea informațiilor de intelligence între statele membre NATO se află într-un punct critic, iar președinția lui Donald Trump pare să agraveze situația. Conform unor oficiali actuali și foști din cadrul alianței, neîncrederea dintre membrii NATO s-a accentuat, ceea ce pune în pericol cooperarea în materie de securitate.
Un sistem deja fisurat
Tensiunile în ceea ce privește partajarea informațiilor nu sunt o noutate pentru NATO. Diferențele dintre membrii tradiționali occidentali și țările din fostul bloc comunist au fost întotdeauna un factor de divizare, dar lucrurile s-au înrăutățit după invazia Rusiei în Ucraina. Țări precum Ungaria și Slovacia sunt văzute ca nesigure din cauza pozițiilor lor pro-ruse, ceea ce a condus la excluderea lor din anumite canale de intelligence.
Însă, cea mai mare amenințare la adresa acestui sistem vine chiar din partea Statelor Unite. După revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, aliații NATO încep să pună la îndoială fiabilitatea Washingtonului. Conform unor surse din cadrul alianței, SUA ar fi suspendat temporar partajarea informațiilor cu Ucraina pentru a presa Kievul să negocieze cu Moscova. Acest gest a semănat îngrijorare printre aliați, punând sub semnul întrebării dacă America mai poate fi considerată un partener de încredere.
O alianță cu încrederea șubrezită
„Sunt multe șoapte pe holurile NATO despre viitorul schimbului de informații”, a declarat Julie Smith, fost ambasador american la NATO, confirmând că mai mulți aliați sunt neliniștiți de direcția pe care o ia SUA.
Un alt factor de îngrijorare este Tulsi Gabbard, alegerea lui Trump pentru postul de director al serviciilor naționale de informații. Gabbard a fost criticată pentru pozițiile sale apropiate de Rusia și pentru întâlnirile sale cu lideri controversați, cum ar fi Bashar al-Assad.
Mai mult, conform unor surse, Washingtonul analizează posibilitatea de a exclude Canada din rețeaua „Five Eyes”, care include SUA, Marea Britanie, Australia și Noua Zeelandă. Acest parteneriat este considerat cel mai important sistem de schimb de informații între aliați, iar o astfel de decizie ar transmite un semnal clar că Washingtonul este dispus să își redefinească alianțele în funcție de noile sale interese strategice.
NATO și „cercurile de încredere”
Partajarea informațiilor în cadrul NATO nu a fost niciodată la fel de solidă precum în cazul Five Eyes. Țările sunt reticente în a împărtăși informații esențiale din cauza riscurilor de scurgeri și a suspiciunilor că anumite servicii naționale ar putea fi infiltrate de Rusia.
„Nimeni nu își dezvăluie bijuteriile coroanei în astfel de formate”, a explicat Daniel Stanton, fost oficial al serviciilor de informații canadiene.
După căderea comunismului, țările occidentale au fost extrem de prudente în a împărtăși informații cu fostele state din Pactul de la Varșovia. În ultimii ani, Ungaria a fost practic izolată din circuitul de intelligence, iar Slovacia pare să urmeze același traseu după revenirea la putere a populistului Robert Fico, cunoscut pentru pozițiile sale pro-Kremlin.
„Serviciile secrete ungare primesc doar informații legate de amenințările urgente de terorism, nimic altceva”, a declarat un analist militar. „Nimeni nu vrea ca acele informații să ajungă la Moscova.”
Ce urmează pentru NATO?
Chiar dacă unii oficiali susțin că partajarea informațiilor în cadrul NATO încă funcționează, realitatea este că statele membre devin din ce în ce mai selective cu cine își împărtășesc datele sensibile. Cooperarea dintre aliați funcționează acum mai degrabă pe baze bilaterale, în grupuri restrânse de încredere, decât în cadrul alianței ca întreg.
În timp ce războiul din Ucraina continuă, iar tensiunile cu Rusia cresc, orice slăbiciune în rețeaua de intelligence a NATO poate avea consecințe grave. Dacă neîncrederea în SUA persistă, s-ar putea ajunge la un NATO divizat, în care partajarea informațiilor devine o excepție, nu o regulă.
