– Dacă Fritz ar fi respectat hotărârile judecătorești definitive, ar fi însemnat că respectă separarea puterilor în stat. Așadar, ar fi însemnat respect pentru democrație. Dar n-a făcut acest lucru!
– Dacă ar fi ținut la dreptul de asociere al funcționarilor și angajaților din primărie, ar fi însemnat respect pentru dreptul la opinie, așadar respect pentru democrație. Dar n-a făcut acest lucru!
– Dacă ar fi dat explicații coerente și credibile în legătură cu sutele de articole critice apărute în presa scrisă din Timișoara și în presa online, ar fi fost asumarea responsabilității decizionale. A nu vorbi despre o chestiune delicată, atunci când ești primar, e grav, dar a încerca să falsifici adevărul, spunând că albul e negru, e și mai grav.
– Transportul în comun a funcționat foarte rău. Într-un târziu s-a găsit vina: absența conducătorilor de autobuze. Nimic despre managementul defectuos. Nimic despre sutele de milioane investite, fără să aducă schimbări majore!
– Dacă curățenia orașului s-ar fi îmbunătățit, n-ar fi fost atâtea sesizări legate de mizeria care este în oraș, zilnic, fără să mai vorbim de zilele de week-end. Niciun cuvânt despre firmele de curățenie, care nu-și fac treaba, dar care sponsorizează site-uri în care sunt aplaudați primarul și USR-ul.
– Comisiile din Consiliul Local conduse de membri ai USR sunt niște fantoșe, care n-au făcut controale și analize corecte ale domeniilor de activitate asupra cărora aveau drepturi de control. Dacă Fritz le-ar fi impulsionat, altfel ar fi stat lucrurile!
– Dacă Fritz ar fi făcut, din zecile și sutele de milioane de lei de la bugetul local, din banii alocați prin programe guvernamentale sau din fonduri europene, un Centru de cultură și artă măreț și reprezentativ, cu săli de concerte, cu săli studio, multifuncțional, așa cum merită Timișoara, n-am mai fi scris despre el, așa cum am scris. Dar n-a făcut nimic!
– Dacă Fritz ar fi condus cum trebuie Primăria Timișoarei, Colterm-ul n-ar fi trebuit să piardă sute de milioane de lei din banii timișorenilor.
– Dacă Fritz n-ar fi făcut atâtea abuzuri privind plasarea unor incompetenți în comisiile Consiliului Local și angajări la societățile din subordinea Primăriei, n-ar mai fi scris atâtea ziare despre mârșăviile la care s-a pretat.
– Dacă Fritz și-ar fi declarat răspicat orientarea sexuală, ar fi fost mult mai bine pentru el. Și acum, dacă ar face-o, ar fi mai bine pentru el.
– Dacă Fritz ar fi respectat propunerile venite și de la consilierii care nu făceau parte din majoritatea consiliului local, altfel am fi scris despre el. Dar n-a făcut-o!
– Dacă Fritz ar fi înțeles că în Decembrie 1989, în Timișoara a izbucnit Revoluția, și prin ea s-a vizat nu doar înlăturarea a doi dictatori sângeroși, ci a unui întreg sistem, pe care România a fost obligată să-l adopte după Al Doilea Război Mondial, primul lucru, pe care l-ar fi putut face îndată ce a ajuns primar al Timișoarei, ar fi fost să dispună măsuri de îndepărtare a simbolurilor care amintesc în municipiul nostru de acel regim. Dar n-a făcut-o!
– Dacă Fritz n-ar fi plecat în decembrie 2023, imediat după ce a început Recviemul compus de șapte compozitori din șapte țări foste socialiste, prezentat de Filarmonică în memoria victimelor comunismului și Revoluției din ’89, am fi crezut că poate fi un timișorean adevărat. Dar a tulit-o englezește! Profanând, prin fapt, memoria eroilor Timișoarei!
– Dacă Fritz ar fi reparat măcar zece la sută din trotuarele pe care le-am fotografiat și le-am așezat în TIM7, ar fi însemnat că respectă opiniile timișorenilor, care ne-au sesizat în legătură cu aceste aspecte. Dar n-a făcut-o!
– Dacă Fritz n-ar fi profitat de majoritatea conjuncturală din Consiliul Local și n-ar fi abuzat de acest lucru, folosind în mod discreționar bugetul local, ar fi însemnat că poate fi un edil bun. Dar n-a făcut acest lucru!
– Dacă Fritz nu ar fi constituit o clică din membrii de partid avizi de putere, dar lacomi la banul public, mai lacomi decât cei de dinaintea lor, poate ar fi însemnat o schimbare în bine. Dar n-a făcut această schimbare în bine!
