Dezbaterea  „Societatea românească în epoca post-adevărului”, la Universitatea de Vest din Timişoara

Marea Lojă Naţională din România, Universitatea de Vest din Timişoara şi Asociaţia „Timisiensis” au organizat în Aula Magna a Universităţii de Vest din Timişoara dezbaterea ,,Societatea românească în epoca post-adevărului”, vineri, 17 mai 2024.

Moderatorul dezbaterii a fost rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, Marilen Gabriel Pirtea, ce a realizat deschiderea manifestării, urmat la pupitru de profesorul universitar doctor Radu Bălănescu, reprezentant al Marii Loji Naţionale din România, ce a subliniat meritul rectorului Universităţii de Vest, în organizarea acestei dezbateri academice privind societatea românească, felictând auditoriul pentru interesul arătat faţă de subiect.

Primul invitat la dezbatere a fost academicianul Mircea Dumitru, de formaţie filosof, vicepreşedintele Academiei Române, ce a susţinut discursul „Trăim într-o epocă a post-adevărului? Sau despre teama de adevăr şi alte frământări ale unei epoci confuze”, ce a analizat provocările societăţii actuale, importanţa logicii în aflarea adevărului, patologiile atitudinii faţă de adevăr şi încheierea „adevărului viitorului”.

Prof. univ. dr. Viorel Jinga, medic de formaţie, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, ce a susţinut comunicarea „Ştiinţa medicală se confruntă cu era post-adevăr: o pledoarie pentru valorile de bază ale ştiinţei”, valorile fundamentale promovate de Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti având ca bază gândirea critică, transparenţa, educaţia medicală şi realizarea de ateliere şi seminarii, în cadrul instituţiei medicale pe care o conduce nefiind acceptate predarea medicinei fără bază ştiinţifică, ignorarea ştiinţei consacrate, publicarea cercetărilor ştiinţifice părtinitoare, suprimarea dovezilor contrare, promovarea tratamentelor nevalidate, dezinformarea (minţirea pacienţilor), cenzurarea libertăţii de exprimare, conflictul de interese, promovarea conţinutului ideologic, evaluarea pe bază de credinţe şi răspândirea de false informaţii pe reţelele de întâlniri electronice, precum Facebook.

Acţiunile pentru combaterea post-adevărului trebuie să se bazeze pe gândirea critică şi promovarea ei, asigurarea transparenţei instituţionale, încurajarea libertăţii de exprimare şi actualizarea programei şcolare pentru medicină la nivel universitar.

Prof. univ. dr. Silviu Rogobete, de formaţie inginer mecanic şi teolog, membru al comisiei academice executive a Colegiului European de Securitate şi Apărare, instituţie a Uniunii Europene, a avut un discurs liber, intitulat „Geopolitica în epoca post-adevărului”, subliniind relaţia post-adevăr-Brexit (2016)-alegerea preşedintelui Donald Trump, ce au reconfigurat relaţiile internaţionale şi care sunt implicaţiile post-adevărului în geopolitica României, instaurarea drepturilor omului ca fundament al politicii S.U.A. după terminarea Primului Război Mondial, întemeierea Ligii Naţiunii (în 1919 – n.a.), apoi formarea Organizaţiei Naţiunilor Unite (în 1945 – n.n.), contestată recent (în 16 mai 2024 – n.n.) de preşedintele Chinei şi cel al Federaţiei Ruse, ce urmăresc contestarea hegemoniei S.U.A. şi lansarea conceptului de „multipolarism”, în defavoarea celui de „unipolarism”.

Vorbitorul a subliniat că România se află, poate, în cel mai fericit moment al său, într-un spaţiu geopolitic bazat pe domnia legii şi pe drepturile fundamentale ale omului, iar interacţiunea post-adevăr-geopolitică operează în spaţiul unde se întâlnesc ambele, în zona atitudinilor, emoţiilor şi a credinţelor.

Revoluţia tehnologică influenţează astăzi geoplitica, ce este azi multifaţetată (geografică, economică, ideatică, ideological etc.), iar în societatea democratică cetăţeanul are putere politică, voinţa sa fiind luată în calcul de reprezentanţii săi.

Din punct de vedere geopolitic ţintele de pe teritoriul geografic al Occidentului sunt vizate de 20% din loviturile inamicului, 80% din acestea vizând credinţele, ideile şi valorile occidentale. A subliniat importanţa contractului social dintre stat şi cetăţean, dar şi a fidelităţii cetăţenilor români faţă de Bucureşti şi faţă de Bruxelles, contestată de statele cu regim autoritar şi dictatorial.

Prof. univ. dr. Romiţă Iucu, din cadrul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei a Universităţii Bucureşti, originar din Oraviţa, judeţul Caraş-Severin, pedagog de formaţie, expert în ştiinţele educaţiei şi în reţele universitare europene, care a încântat auditoriul cu discursul şi prezentarea PowerPoint „Universităţile europene ale viitorului sau viitorul universităţilor româneşti? Adevăr, post-adevăr sau …provocare?”, ideile de bază ale discursului fiind armonizarea şi recunoaşterea reciprocă, acomodarea schimbărilor şi a tranziţiilor, crearea alianţelor între universităţile europene şi dezvoltarea unor diplome europene autentice, iar promovarea post-adevărului se află între discurs programatic, revanşă istorică sau proces politic.

A fost analizat discursul preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, referitor la crearea de reţele între universităţile europene, lansat la 26 septembrie 2017, în prezent existând 50 de alianţe (reţele) universitare, ce reunesc peste 430 de universităţi din 35 de ţări (adică din statele membre ale Uniunii Europene, la care se adaugă universităţi din Albania, Bosnia-Herţegovina, Islanda, Macedonia, Muntenegru, Norvegia, Serbia şi Turcia). În opinia vicepreşedintei Comisiei Europene, Margarita Schinatis, exprimată la Forumul Alianţelor Universitare Europene desfăşurat la Bracelona în 2023, învăţământul universitar european trebuie să se întemeieze pe unitatea programei şcolare, mobilitate, înţelegere şi spirit european.

Prof. univ. dr. Gheorghe Hurduzeu, de formaţie economist, preşedintele Senatului Academiei de Studii Economice din Bucureşti, originar din comuna Armeniş, judeţul Caraş-Severin, ce a susţinut discursul „Despre competenţe în era post-adevăr”, ale cărui concluzii au fost că în contextul actual şi mai ales în viitor avem nevoie de competenţe, iar oamenii şi societatea, pentru a funcţiona corespunzător, trebuie să înveţe cum să combată dezinformarea (minciuna), să fie capabili să înveţe, învăţarea să se bazeze pe dovezi (pragmatism educaţional), să se dezvolte gândirea critică şi dialogul între semeni să fie deschis.

Evenimentul a avut loc într-o Aula Magna arhiplină, ceea ce vădeşte nu numai interesul studenţilor şi al cadrelor didactice universitare din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara – în paranteză fie spus, bunul-simţ a fost la el acasă, profesorului universitar doctor Mircea Mihăieş, sosit cu puţin timp înainte de începerea evenimentului oferindu-i-se imediat un loc în sală, deşi aparent scaunele erau aproape toate deja ocupate – ci şi al opiniei publice timişorene şi chiar naţionale – ne referim aici la participarea profesorului universitar doctor Radu Bălănescu, reprezentant al Marii Loji Naţionale din România, venit de la Bucureşti special pentru acest eveniment – faţă de manifestările de înaltă ţinută academică privind societatea românească organizate sub conducerea rectorului Universităţii de Vest din Timişoara, profesorul universitar doctor Marilen Gabriel Pirtea.

Conferinţa „Lumea întunecată a drogurilor, dileme şi provocări” şi dezbaterea „Societatea românească în epoca post-adevărului”, organizate de Marea Lojă Naţională a României, Asociaţia „Timisiensis” şi Universitatea de Vest din Timişoara, găzduite în Aula Magna între 16-17 mai 2024 ilustrează conştientizarea de elita universitară, academică şi prooccidentală românească a problemelor majore, ce ameninţă securitatea naţională a României pe plan intern şi extern, consumul şi traficul de droguri, dezinformarea (minciuna) şi apatia în faţa agresiunii externe (deocamdată numai cibernetice, verbale şi aeriene) a Federaţiei Ruse la adresa României, stat de graniţă al NATO şi al Uniunii Europene, la fel ca Dacia Felix, parte a Imperiului Roman în epoca antică sau a Regatului României, parte a Puterilor Centrale între 1883-1914, în epoca modernă, precum şi decizia de a prelua iniţiativa în rezolvarea lor.

E situaţie asemănătoare cu cea a forţelor armate americane după bătălia de la Midway din 4-7 iunie 1942, când din punct strategic ,,Americanii lasă scutul şi ridică spada”.

Viitorul ne va spune, poate mai devreme decât credem – dată fiind apropierea geografică a României de conflictul ruso-ucrainean, dezinformarea promovată de agenţii de influenţă ai Moscovei în societatea românească (şi aici reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române au o culpă cu C), migraţia forţei de muncă active a României în afara graniţelor ei, corupţia, injustiţia şi lipsa de unitate a societăţii şi clasei politice şi militare româneşti – dacă aceste manifestări vor avea sau nu o semnificaţie pentru generaţiile de ieri, de azi şi de mâine ale României.