După ce Guvernul a aprobat bugetul de stat pentru anul 2024, „premierul” Ciolacu s-a declarat optimist, mediul de afaceri și societatea civilă, nu

„Premierul” Marcel Ciolacu a susținut că bugetul propus se axează pe investiții și finanțări îndestulătoare pentru toate domeniile esențiale și, mai mult, a afirmat că, cheltuielile statului scad. Cu tot acest optimism al șefului executivului, mediul de afaceri, asociațiile profesionale și sindicatele critică noul buget.

Înainte de ședința Guvernului, în care s-a votat proiectul de buget, primul-ministru Marcel Ciolacu a declarat că proiectul propus încurajează dezvoltarea țării.

„Adoptăm astăzi Bugetul de Stat pe 2024, unul axat pe investiţii de circa 7% din PIB. Aici, de fapt, este cheia dezvoltării României. Există bani, atât pentru creșterea pensiilor de la 1 ianuarie, cu rata inflației de 13,8%, cât și pentru recalcularea pensiilor din 1 septembrie. Sunt prevăzute și fonduri pentru a crește alocațiile și ajutoarele sociale. Avem cel mai mare buget, din istorie, la Educație, cu peste 21 de miliarde de lei, față de 2023. La Transporturi, alocăm cu 27% mai mulţi bani pentru a susţine investiţiile din infrastructură. Există, de asemenea, suplimentări majore, între 30 și 50% în plus, pentru Sănătate, inclusiv Casa de Sănătate, Mediu și Dezvoltare. Nu vor exista creșteri de taxe în 2024. Salariul minim pe 2024, care va crește, cu siguranță. Propunerea noastră este de 3700 de lei, de la 1 iulie, ca să asigurăm cele șase luni de predictibilitate mediului de afaceri. Până atunci, păstrăm facilitatea de 200 de lei, scutiți de taxe din salariul minim brut. Acest buget ne va permite în 2024 să investim sume fără precedent. De fapt, să construim România”, a declarat „premierul” desemnat al României, Marcel Ciolacu.

Premierul a spus că se vor majora salariile profesorilor şi că există necesarul pentru o mărire de 5% în sistemul bugetar, „nu şi la demnitari”.

Consiliul Economic şi Social, organ consultativ al Parlamentului şi al Guvernului, reunit în şedinţă, joi, la ora 11, a dat un aviz negativ pe proiectul bugetului de stat pe 2024. CES a reclamat restrângeri ale unor drepturi de bază ale companiilor în funcționarea lor, cum ar fi reducerea numărului de microîntreprinderi, deductibilitatea a numai 70% din pierderi, împovărarea cu reținerea impozitelor la sursă pentru chiriile pe care le plătesc.

Un alt organism guvernamental din România, cu rol de a consilia autoritățile în vederea asigurării unui buget sănătos, capabil să atragă toate veniturile necesare și să se achite de toate cheltuielile obligatorii, organism care reprezintă o transpunere instituțională și o adaptare a normelor fiscale europene în legislația autohtonă, Consiliul Fiscal, condus de fostul ministru al finanțelor, Daniel Dăianu, a tras un semnal de alarma privind proiectul de buget elaborat de Guvern pentru 2024. Examinarea de către Consiliu a primului set de documente trimis în 9 decembrie 2023, a condus la concluzia ca „este foarte posibil ca deficitul bugetar pe anul 2024 sa depășească semnificativ deficitul pentru 2023, existând riscuri majore cu privire la procesul de consolidare bugetara”.

Instituția a arătat că, în evaluările pe care le face nu poate lua în considerare venituri ipotetice având drept sursă creșterea eficienței colectării/reducerea evaziunii fiscale/digitalizarea administrației fiscale. Potrivit Consiliului, deficitul bugetar în 2023, conform documentelor transmise de Ministerul Finanțelor, este 5,9% din PIB în metodologie cash și 6,0% din PIB în metodologie europeana/ESA2010. În ceea ce privește cadrul fiscal-bugetar proiectat pe termen mediu, consolidarea bugetară, în perioada 2025-2027, așa cum este prevăzută în documentele primite în 9 decembrie, este proiectată a se realiza exclusiv pe partea de cheltuieli, ponderea veniturilor bugetare în PIB indicând un trend descendent în perioada analizată. Potrivit Consiliului Fiscal, strategia ridică semne de întrebare în privința atingerii țintelor de consolidare bugetară.

De asemenea, se mai arată că, în 13 decembrie, Finanțele au transmis un nou set de documente privind proiectul de buget pe anul 2024. Iată, în cele ce urmează, un fragment din cele transmise de Consiliul Fiscal despre această ultimă documentație:

„În după-amiaza zilei de 13 decembrie, prin adresa nr. 468.791/13.12.2023, MF a transmis un nou set de documente privind proiectul de buget pe anul 2024 și strategia fiscal-bugetară (SFB) pe termen mediu care modifică semnificativ traiectoriile variabilelor bugetare pe întreg orizontul de prognoză, atât ca urmare a unor schimbări în ipotezele avute în vedere, cât și ca urmare a unei Ordonanțe de Urgență a Guvernului ce urmează a fi aprobată împreună cu proiectul de buget pe 2024 și SFB 2024-2026. Având în vedere întinderea și complexitatea schimbărilor realizate asupra proiectului de buget și SFB 2024-2026 prin documentele trimise pe 13 decembrie și intenția Guvernului de a aproba documentele mai sus menționate în cursul unei ședințe anunțată pentru ziua de joi, 14 decembrie, ceea ce reprezintă un interval de timp extrem de scurt pentru o analiză temeinică, CF, fiind practic pus în imposibilitatea revizuirii opiniei extinse, a decis emiterea unei opinii preliminare.

CF subliniază și cu această ocazie necesitatea ca documente atât de importante să fie trimise cu un timp adecvat înainte pentru examinare. CF înțelege presiunea mare sub care experții din MF au redactat proiectul de buget pentru 2024 și SFB, dar o evaluare serioasă nu se poate face în câteva zile, cu atât mai puțin în 24 de ore. În perioada următoare CF va analiza noul set de documente primite și va emite o opinie extinsă, revăzând opinia deja realizată pe setul de date trimis pe 9 decembrie a.c.

Opinia extinsă va cuprinde:

• evaluarea contextului global și al celui din economia româneasca;
• conformarea cu regulile fiscale prevăzute de LRFB;
• o analiză a cadrului macroeconomic ce fundamentează proiectul de buget pe 2024 și SFB 2024-2026;

     (IV) o analiza a noului cadru fiscal-bugetar, a proiectului de buget pentru 2024 și a perspectivei pentru perioada 2025-2027;

(V) evoluții în absorbția fondurilor europene și a celor aferente PNRR.

La acestea se vor adăuga:

-(VI) detalii privind realizarea de spending reviews de către MF și ministere de linie din România;

-(VII) considerații asupra decalajului de colectare a TVA, inclusiv realizând comparații internationale;

(VIII) o sinteză a propunerilor de reformă fiscală recomandate de instituții financiare internaționale;

(IX) aspecte privind piața muncii din România. Această opinie preliminara a CF a fost aprobata de Presedintele Consiliului Fiscal, conform prevederilor art. 56, alin (2), lit. d) din Legea nr. 69/2010 republicată, în urma însușirii acesteia de către membrii Consiliului, prin vot, în ședința din data de 14 decembrie 2023”.

Revenind la buget și la optimismul „premierului” față de acesta, specialiștii, patronatele și reprezentanții societății civile critică felul cum a fost construit proiectul de buget pentru 2024.

După aprobarea proiectului de buget la Guvern, urmează ca documentul să fie adoptat de Parlament. „Premierul” desemnat al României speră ca Parlamentul să adopte proiectul de buget până de Crăciun, apoi, varianta de buget aprobată în Parlament să fie promulgată de șeful administrației republicane.

Până la promulgare, există posibilitatea legală ca legea bugetului să fie contestată la așa-numita Curte Constituțională.