Pe strada Remus Răduleț, asfaltul este inexistent, iar drumul este, de mult timp, o adevărată colecție de gropi. Blocurile din zonă sunt noi, însă accesul către ele se face ca-n trecutul îndepărtat, când zorii modernității nu mijeau pe aceste meleaguri. La cum arată drumeagul, pare că Fritz și colegii săi de gașcă s-au gîndit să descurajeze circulația autovehiculelor și să îndemne mai degrabă la mersul cu carul cu boi; căci doar așa, mergând agale, printre gropi, carul cu boi poate fi zărit de vreun artist plastic din zonă, demn urmaș al lui Grigorescu, iar opera de artă-i gata cât ai zice „pește afumat la grătar, cu verdeață”. Să mai zică cineva că edilii Timișoarei nu încurajează arta și artiștii plastici: gropile-s pregătite, boi avem din belșug, caru` și penelu` mai trebuie pentru ca totul să fie bun de pus în ramă!