Că doar de-aia a omorât distribuția presei prin chioșcuri. Pardon, îi iubește numai pe cei care îl laudă, chiar dacă nu merită niciun strop de aplauze.
USR-ul este în cădere liberă de aproape doi ani.
Fritz nu mai știe ce să facă, se zbate în fel și chip să zăvorască ușile partidului, încercând să oprească ieșirea sutelor de membri nemulțumiți de felul cum conduce primarul Timișoarei organizația.
Și mai ales primăria.
Oamenii lui Fritz, de la Ruben Lațcău la Camelia Fetița, de la Răzvan Stana… (șeful Comisiei cultură, învățământ, sănătate, sport din consiliul local) la… directorul Societății de Transport Timișoara, sunt ca vai de mama lor. Habarniști, pleziriști, diletantiști și, la fel ca șeful lor, tromboniști. Tromboniști cu tupeu.
Din 3.000 de exemplare, tirajul mediu al ziarului TIM7 (bineînțteles, varianta print), mai bine de două treimi se distribuie gratuit.
De fiecare dată, până de curând, s-au dus mai multe exemplare la fiecare organizație de partid din Timișoara.
Și la USR Timiș.
Din păcate, vestalele de la USR Timiș au primit ordin de la Fritz să nu mai primească TIM7.
Gesturi a la Ceaușescu, care credea că dacă bruiază ,,Europa liberă’’ o să moară în patul lui, după 85 de ani.
Ca o continuare a gestului de a nu pune mâna pe o „foaie otrăvită’’, ordinul s-a extins și la primărie.
Ca și cum primăria ar fi bunul lui personal.
Încă o dată Fritz, Dominic, s-a dovedit a fi de nimic.
