18 iulie 2025
Intră în contact cu redacția pentru sesizări și reclamații
Ediția Tipărită Format PDF
Tim7 Timișoara. Știri de ultimă oră regionale, din țară și externe.
No Result
Vezi toate rezultatele
  • Actualitate
  • Editorial
  • Opinii
  • Economie-Afaceri-Asigurări
  • Investigații
  • Sănătate și Învățământ
  • Cultură-Arte-Spectacole
  • Agro și Mediu
  • Radar
  • Pagina Cititorilor
  • Articole Casă și Grădina
  • Sport și Auto
  • Magazin
  • Anunțuri
  • Podcast
  • Zicea Eminescu…
  • Turism
  • CaricaTim
  • Epigrame
  • Religie
  • Actualitate
  • Editorial
  • Opinii
  • Economie-Afaceri-Asigurări
  • Investigații
  • Sănătate și Învățământ
  • Cultură-Arte-Spectacole
  • Agro și Mediu
  • Radar
  • Pagina Cititorilor
  • Articole Casă și Grădina
  • Sport și Auto
  • Magazin
  • Anunțuri
  • Podcast
  • Zicea Eminescu…
  • Turism
  • CaricaTim
  • Epigrame
  • Religie
Tim7 Timișoara. Știri de ultimă oră regionale, din țară și externe.
No Result
Vezi toate rezultatele

Inflația și ideile economice

Silviu Cerna de Silviu Cerna
12 iunie 2024
în Economie-Afaceri-Asigurări
A A
0
Inflația și ideile economice

Reapariția inflației arată că ideile consacrate, pe care se bazează politica economică a majorității statelor lumii, sunt învechite și trebuie schimbate. Din fericire, ideile „noi”, de care este atâta nevoie, sunt cunoscute și verificate.

Inflația este provocată de faptul că cererea totală depășește oferta totală. Cauza creșterii cererii este ușor de găsit: guvernul român, de exemplu, a cheltuit în ultimii trei ani cu 251 miliarde lei mai mult decât veniturile sale din aceeași perioadă, ceea ce a dus, printre altele, la creșterea masei monetare cu 180,3 milioane lei. Evoluția ofertei este însă mai complicată. În România, producția s-a redus în timpul pandemiei, însă inflația s-a amplificat după ce pandemia a trecut, iar unele ramuri economice și-au reluat activitatea la nivelul anterior, dar nu au ținut pasul cu cererea.

Măsura în care inflația a fost determinată de cererea excedentară, alimentată de politicile fiscale sau monetare laxe, ori dereducerea ofertei provocată de șocurile globale recente (pandemia, întreruperile în lanțurile de aprovizionare mondiale și consecințele economice ale războiului din Ucraina) contează mai puțin din punct de vedere practic. Importantă este înțelegerea faptului că „oferta” (capacitatea de producție a economiei) este limitată în mod obiectiv. Ideile anilor 2010 – „stagnare seculară”, „teorie monetară modernă” (Modern Monetary Theory), „stimulare” –, care sugerau că pentru a crește nivelul de trai este suficient ca guvernul să se împrumute sau să tipărească mai mulți bani, s-au dovedit greșite. Ele au dus la inflație, nu la creștere economică.

Caracterul limitat al ofertei impune o politică economică orientată spre creșterea acestei „frontiere”, care depinde de factorii de producție existenți (capital, mână de lucru, resurse naturale, cunoștințe tehnice și organizatorice), nu de cerere. În cazul României, de exemplu, previziunile Comisiei Europene indică întârzierea reluării creșterii economice, ceea ce arată că politica economică trebuie să se concentreze asupra eliminării cauzelor care blochează activitățile productive.

Principalul pericol general al epocii actuale este stagnarea economică, însoțită de inflație (stagflație). Începând din anul 2007, creșterea economică s-a redus la jumătate în SUA, iar în Europa și Marea Britanie s-a diminuat chiar mai mult de atât. În aceste condiții, principalul obiectiv al politicii economice trebuie să fie revigorarea creșterii economice pe termen lung și doar orientarea acestei politici spre ofertă, eficiență, productivitate și inovare permite atingerea acestui obiectiv.

Concepția că datoria publică poate crește oricât de mult s-a dovedit greșită. Unele țări ca SUA, Marea Britanie și țările dezvoltate din Uniunea Europeană par să poată susține o datorie publică de aproximativ 100% din PIB. Spre deosebire de acestea, România nu poate avea, conform tratatelor europene, o datorie publică mai mare de 60% din PIB. Indiferent de această diferențiere, ce ține de caracteristicile structurale ale economiilor respective, problema este că, în general, o datorie publică mare determină creșterea dobânzilor, reducerea accesului pe piețele financiare internaționale și inflație. Căci, guvernele cheltuie banii împrumutați mai degrabă pentru consum, decât pentru investiții.

Ca urmare, în viitor, autoritățile sunt nevoite să majoreze impozitele și taxele pentru a degaja excedentul bugetar necesar pentru plata dobânzilor și rambursarea împrumuturilor publice. Afirmațiile că și alte țări au datorii publice mari și că România ar trebui să le urmeze exemplul sunt pur și simplu neavenite. România nu are aceeași capacitate de a contracta împrumuturi – interne și externe – ca țările menționate anterior, care sunt țări bogate și cu risc de insolvabilitate redus. În plus, o datorie publică mare reduce capacitatea fiscală a statului român de a reacționa la șocuri. Dacă șocurile amintite au provocat inflație, următoarea criză va avea, probabil, consecințe mult mai grave.

În 2024, an electoral, guvernul României declară că va cheltui miliarde de lei pentru ajutoare sociale, salariile funcționarilor publici, acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale, a subvențiilor etc., și mult mai puțin pentru investiții. Deși se împrumută cu dobânzi din ce în ce mai mari, statul român face în principal cheltuieli publice neproductive.

Inflația actuală permite desprinderea a două concluzii referitoare la politica monetară și fiscală. În primul rând, băncile centrale și, deci, Banca Națională a României, nu controlează complet inflația. Controlul inflației necesită o politică fiscală corectă, ceea ce în multe cazuri lipsește. În al doilea rând, politica fiscală laxă nu poate continua sine die. În România, guvernul format prin alegerile din 2024 va fi nevoit, probabil, să mărească impozitele și taxele și să reducă cheltuielile bugetare. După părerea noastră, încercarea de a rezolva aceste probleme prin creșterea numărului reglementărilor restrictive va eșua, iar singura soluție este aplicarea concepției clasice a statului finanțat prin venituri ordinare, acceptate în mod democratic de către contribuabili. 

ShareTweet
Silviu Cerna

Silviu Cerna

Articole Similare

Timișul în topul județelor cu cele mai mari salarii
Actualitate

Timișul în topul județelor cu cele mai mari salarii

18 iulie 2025
Subscrieri de 1,66 miliarde de lei în oferta Fidelis
Economie-Afaceri-Asigurări

Subscrieri de 1,66 miliarde de lei în oferta Fidelis

14 iulie 2025
BVB a câştigat aproape nouă miliarde de lei la capitalizare
Economie-Afaceri-Asigurări

BVB a câştigat aproape nouă miliarde de lei la capitalizare

14 iulie 2025
Următorul Articol
362 de proprietari, somați să-și distrugă ambrozia

362 de proprietari, somați să-și distrugă ambrozia

Fritz, fă trotuarul!

Fritz, fă trotuarul!

Prosperitate. Oare?

Hurduzeu revine în fruntea CJ

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Categorii

  • Actualitate
  • Advertorial
  • Agro și Mediu
  • Anunțuri
  • Anunțuri Auto/ Moto
  • Anunțuri Casă și grădină
  • Articole Casă și Grădina
  • CaricaTim
  • Cultură-Arte-Spectacole
  • Diverse
  • Economie-Afaceri-Asigurări
  • Editorial
  • Epigrame
  • Fără Categorie
  • Imobiliare
  • Investigații
  • Magazine
  • Opinii
  • Pagina Cititorilor
  • Podcast
  • Radar
  • Sănătate și Învățământ
  • Sport și Auto
  • Turism
  • Zicea Eminescu…

Etichete:

ani Aquatim Arad banat baschet Caras-Severin Caraș-Severin Colterm cultura cultură desfășura Deva Dominic Fritz economie ediție eveniment Formula 1 fotbal Fritz Hunedoara Jocurile Olimpice 2024 Marcel Ciolacu noiembrie octombrie PNL protest PSD Raliu Reșița România României sanatate Silviu Cerna spectacole sport teatru Timisoara Timiș Timișoara Turism Universitatea de Vest USR USVT știință „Victoria”
O EVAZIUNE CU MIROS DE… RAHAT
Radar

O EVAZIUNE CU MIROS DE… RAHAT

de Mihail Ardeleanu
18 iulie 2025
0

În Piața 700 funcționează de ani buni un W.C. public cu taxă. Îl gestionează VLĂDUȚ CLEAN VL SRL, care are...

MIZA POLITICĂ

MIZA POLITICĂ

18 iulie 2025
Campionatele Naționale de Super Slalom, Slalom Juniori și Vehicule Electrice, în acest weekend la Deva

Campionatele Naționale de Super Slalom, Slalom Juniori și Vehicule Electrice, în acest weekend la Deva

18 iulie 2025
A murit Felix Baumgartner, partenerul Mihaelei Rădulescu 

A murit Felix Baumgartner, partenerul Mihaelei Rădulescu 

18 iulie 2025
Timișul în topul județelor cu cele mai mari salarii

Timișul în topul județelor cu cele mai mari salarii

18 iulie 2025
Salonul Industriei Ușoare revine la Timișoara 

Salonul Industriei Ușoare revine la Timișoara 

18 iulie 2025

Evidențiate

A murit Felix Baumgartner, partenerul Mihaelei Rădulescu 

Timișul în topul județelor cu cele mai mari salarii

Salonul Industriei Ușoare revine la Timișoara 

Ronaț-Gara de Nord

Demolări pe Calea Torontalului: începe construcția Institutului Oncologic din Timișoara

Excelență medicală la Timișoara: Spitalul Premiere, recunoscut la nivel european în flebologie

Trending

O EVAZIUNE CU MIROS DE… RAHAT
Radar

O EVAZIUNE CU MIROS DE… RAHAT

de Mihail Ardeleanu
18 iulie 2025
0

În Piața 700 funcționează de ani buni un W.C. public cu taxă. Îl gestionează VLĂDUȚ CLEAN VL...

MIZA POLITICĂ

MIZA POLITICĂ

18 iulie 2025
Campionatele Naționale de Super Slalom, Slalom Juniori și Vehicule Electrice, în acest weekend la Deva

Campionatele Naționale de Super Slalom, Slalom Juniori și Vehicule Electrice, în acest weekend la Deva

18 iulie 2025
A murit Felix Baumgartner, partenerul Mihaelei Rădulescu 

A murit Felix Baumgartner, partenerul Mihaelei Rădulescu 

18 iulie 2025
Timișul în topul județelor cu cele mai mari salarii

Timișul în topul județelor cu cele mai mari salarii

18 iulie 2025

Link-Uri Utile


DESPRE NOI
POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE
POLITICA COOKIE
TERMENI ȘI CONDIȚII

Sigla PlatiOnline.ro Twitter Facebook YouTube

Redacția


Redactor-șef: Cornel SECU;
Adrian GROS,
Bianca DAVID,
Liviu LEONTE,
Cosmin LIUBA,
Izabela Elena RADOSEVICI,
Sergiu SĂRĂCIN,
Voicu VINEREAN,

Colaborator Special:
Cornel UNGUREANU

Art-director: Emanuel CERNESCU;
Caricaturist: Radu CLEȚIU;

Solutionarea alternativa a litigiilor
Solutionarea Online a Litigiilor

© 2023 Tim7.ro Sigla Visa Mastercard

Bine ați revenit!

Conectați-vă la contul dumneavoastră de mai jos.

Parola uitata?

Retrieve your password

Vă rugăm să introduceți numele de utilizator sau adresa de e-mail pentru a vă reseta parola.

Logați-vă

Add New Playlist

No Result
Vezi toate rezultatele
  • Actualitate
  • Investigații
  • Opinii
  • Cultură-Arte-Spectacole
  • Sănătate și Învățământ
  • Economie-Afaceri-Asigurări
  • Radar
  • Magazin
  • Sport și Auto
  • Agro și Mediu
  • Articole Casă și Grădina
  • Pagina Cititorilor
  • Anunțuri
  • Contact
  • Ziar tipărit format Pdf

© 2023 Tim7.ro Sigla Visa Mastercard