Județul Hunedoara, locul care surprinde pas cu pas

Luat la pas, județul Hunedoara aduce în fața turistului un patrimoniu istoric, cultural și natural extraordinar, istoria antică și medievală fiind la ea acasă aici, prin Cetățile Dacice din Munții Orăștiei, Castelul Corvinilor și Cetatea Devei. În Hunedoara, fiecare turist are posibilitatea să se întoarcă spre trecutul foarte îndepărtat al acestui loc al Europei și să simtă istoria străveche, să-și îmbogățească cultura și să se bucure de o natură încântătoare.

Situat în partea central vestică a României, județul Hunedoara este beneficiarul unui patrimoniu de invidiat, cartea sa de vizită fiind reprezentată de trei repere importante, istorie, cultură și natură.  Orice vizită, oricât de scurtă, este un bun prilej de a descoperi o parte din toată bogăția revărsată peste aceste locuri.

Istoria care s-a scris pe aceste ținuturi binecuvântate este marcată de momente importante, care au influențat destinul poporului român. În Munții Orăștiei se găsesc vestigii arheologice valoroase, aici aflându-se cinci dintre cetățile dacice înscrise pe lista Patrimoniul Mondial UNESCO, Sarmizegetusa Regia, Costești, Blidaru, Piatra Roșie și Bănița.

Mărturii importante ale antichității au fost descoperite în situl Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, fosta capitală a Daciei romane, tot din perioada romană fiind termele de la Germisara (azi, satul Cigmău, la 2 km de Geoagiu), dar și alte vestigii importante, atât pentru cercetători, cât și pentru călători.

Perioada medievală este una de edificare a unor cetăți și castele care-au avut un important rol militar, dar și rezidențial. Cetatea Devei sau Castelul Corvinilor sunt doar două dintre cele mai importante monumente rămase din acele vremuri și care astăzi sunt vizitate și sunt gazde pentru diferite evenimente.

De-a lungul timpului, județul Hunedoara a dat lumii oameni remarcabili, personalități importante, precum regele Decebal, în timpul căruia a avut loc cea mai înfloritoare dezvoltare a Regatului Dac și a capitalei sale din Munții Orăștiei; Iancu de Hunedoara, primul comandant de oști care-a reușit să-l înfrângă, în anul 1456, la Belgrad, pe sultanul Mohamed al II-lea; Matei Corvin, figură marcantă a epocii medievale din Europa, de-al cărui nume se leagă Castelul de la Hunedoara; Ioan Budai-Deleanu, reprezentant de seamă al Școlii Ardelene; Aurel Vlaicu, pionierul aviației românești și mondiale; Drăgan Muntean, îndrăgit rapsod de muzică populară și mulți alții.

Diversitatea și bogăția reliefului creează peisaje fabuloase, creând o împletire între zona montană care ocupă peste jumătate din teritoriul județului, zonele depresionare cu caracter colinar și dealuri.
Împărțit în șase zone etnografice, județul Hunedoara numără o colecție numeroasă de obiceiuri, tradiții și porturi populare specifice, bogăția elementelor de cultură și artă populară oglindindu-se în măiestria ridicării și pictării bisericilor, în originalitatea podoabelor și costumelor populare, dar și în diversitatea gastronomiei tradiționale.

Grădinile „I Giardini di Zoe” este un prim loc în care turistul ar putea poposi odată ajuns în județul Hunedoara. Create de italianul Giovanni Salvatelli, precum un joc de puzzle, din aproape în aproape, fără ca acesta să aibă studii în domeniu ori sprijinul unor arhitecți peisagiști, singurul și cel mai bun ajutor al său fiind imaginația, dar și dragostea nemărginită pentru prima sa nepoată, Zoe, acest loc are o energie aparte, o grădină aristocrată unică în România, la doar câțiva kilometri de municipiul Deva, în satul Banpotoc.

Aici turiștii pot avea parte de o plimbare în tihnă și se pot odihni la umbră pentru a da ocazia ochilor să le încânte pe deplin sufletul. Grădina aristocrată inspiră eleganţă şi este de un bun gust desăvârşit. Vara, „I Giardini di Zoe” se transformă într-o oază de liniște și răcoare, iar toamna, culorile ei amețesc turiștii.

Mare parte din arbori și arbuști provin din pepinierele din România, principalul furnizor fiind pepiniera Parcului Dendrologic Simeria. Arbuștii colorați provin din pepiniere din Ungaria, iar trandafirii sunt exclusiv din Italia.

În lunile iunie, iulie, august și septembrie, grădinile sunt deschise de luni până vineri, între orele 9:00 și 18:00, iar sâmbăta și duminica, între orele 9:00 și 20:00.

Un alt obiectiv turistic de neratat pentru turiștii care ajung în județul Hunedoara ar fi stațiunea Geoagiu Bai, o zonă care oferă pe lângă bazinele cu apă termală, câteva zeci de obiective istorice de patrimoniu, obiective turistice, dar și locuri protejate și puncte de belvedere.

Obiectivele de prim-rang ale stațiunii Geoagiu Bai sunt chiar băile romane situate în apropierea complexului de băi termale de la Geoagiu, apoi drumul roman și Castrul de la Cigmău. Capela romanică sau rotonda din Geoagiu, o biserică rotundă care impresionează prin dimensiunile ei… miniaturale este considerată una dintre cele mai vechi biserici din piatră din România, dacă nu chiar cea mai veche.

Rotonda de la Geoagiu a fost construită acum un mileniu din cărămidă romană refolosită și piatră de râu. Este unica rotondă din țară încă în picioare și vizitabilă. Casa natală Aurel Vlaicu și monumentul dedicat acestuia pot fi văzute în localitatea care acum poartă numele aviatorului și, pe același traseu, turiștii pot include o plimbare până la Câmpul Pâinii (locul în care, pentru prima dată după Marea Schismă din anul 1054, forțele creștine de toate confesiunile s-au unit împotriva armatei otomane, pentru a împiedica expansiunea turcilor către Europa, iar comitele bănățean, Pavel Chinezu a făcut mari bravuri de vitejie în lupta antiotomană), iar dacă doresc să admire arhitectura religioasă ortodoxă veche a zonei, o pot face îndreptându-și pașii către bisericile „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Băcâia și Bozeș, dar și spre biserica ortodoxă din orașul Geoagiu.

Printre obiectivele turistice din stațiunea Geoagiu Bai, ar fi, cascada Clocota, cu o înălțime de 20 de metri și Grota Haiducilor, din Geoagiu Băi, unde ar fi îngropată o comoară, peștera Prăbușită din Cigmău (80 la sută din peșteră s-a prăbușit în anul 1977, iar unele persoane susțin că ar fi zărit aici și chiar ar fi fotografiat fantome) și Peștera Zidită, din satul Mada.

Centrul termal antic din Stațiunea Geoagiu-Băi este unic în lume, susțin specialiștii, prin modul de organizare și felul în care au fost organizate bazinele, precum și inventarul mobil. Izvorul termal a fost folosit de către daci înainte de cucerirea romană, însă romanii au fost cei care au modificat bazinul și au construit o rețea de tuburi de teracotă. Puțină lume știe că aici au fost descoperite mai multe plăcuțe votive din aur care aduceau mulțumire pentru vindecările miraculoase survenite în urma tratamentului cu ape termale.

Foarte aproape de Cigmău, pe malul drept al Mureșului, există un castru militar roman de pază și apărare între Ulpia Traiana Sarmizegetusa și Apulum (Alba-Iulia de astăzi), pe traseul denumit astăzi „Drumul Aurului”, către Săcărâmb și Alburnus Maior (Roșia Montană).

În cel mai nordic municipiu al județului Hunedoara, Brad, turiștii au ocazia să viziteze Muzeul Aurului, cu o colecție unică în lume.

Muzeul a fost fondat în urmă cu 100 de ani, aparține de MINVEST Deva și deține mai bine de 2.000 de exponate de pe toate continentele lumii. Poate cele mai importante piese, însă, sunt cele din aur nativ, provenite chiar de aici, de „acasă”, din Munții Metaliferi.

Vizitat încă din 1912, colecția cuprinde piese arheologice descoperite în zona Brad-Criscior, care dovedesc urme de locuire umană de mai bine de 5.000 de ani, dar și acțiuni de extragere a aurului din mine vechi de 2.000 de ani.

La Muzeul Aurului din Brad, turistul este ghidat să înțeleagă istoria mineritului aurifer, pentru că aici sunt expuse unelte folosite atât la extragere, cât și la prelucrare, vechi de peste 200 de ani.

În municipiul Deva, unul din importantele puncte de atracție turistică este cetatea Devei, cea mai importantă fortificaţie de Ev Mediu din Transilvania. Poziționată pe dealul care a ajuns să-i poarte numele, fortăreața a fost un punct strategic de apărare pe Valea Mureșului, la granița de astăzi dintre Transilvania și Banat, pe principala arteră de legătură a României cu centrul și vestul Europei.

Cu o arhitectură în spirală, caracteristică cetăților de munte, Cetatea Devei a fost construită în secolul al XIII-lea și este atestată documentar la 1269, însă, urmele de locuire pe coșul a ceea ce a fost cândva un vulcan sunt mult mai vechi și datează din neolitic sau epoca bronzului, urmate de fortificații dacice, întărite de romani, după cucerirea Daciei, pentru apărarea resurselor, în condițiile în care Drumul Sării trecea chiar pe la poalele Dealului Cetății. Amplasarea ei la înălțime a făcut-o să fie considerată de oamenii de arme ai vremii aproape invincibilă.

Cetatea Devei, urcată ca un cuib de vulturi deasupra conului vulcanic, la altitudinea de 378 de metri, însumează o evoluție arhitectonică întinsă pe mai bine de 700 de ani. Ea atrage mii și mii de turiști, care îi iau potecile umbroase la pas, pentru a ajunge în cele mai bune puncte de observație, acolo unde fortăreața își deschide, generoasă, panorama către splendida vale a Mureșului, dar și către Valea Streiului și, mai departe, spre Ținutul Pădurenilor.

Tot în județul Hunedoara, turistul poate vedea Lacul Cinciș, unul dintre cele mai mari lacuri din România, care se numără printre principalele obiective turistice ale județului. Vârful sezonului este în intervalul lunilor iunie-august, apa având o temperatură medie de 18 °C, astfel înotul putând fi posibil. Sunt permise și sporturile nautice sau pescuitul.

Țara Hațegului cuprinde o salbă impresionantă de obiective turistice, acest loc fiind o adevărată bijuterie ce strălucește indiferent de anotimp, vara, cu soarele și umbra ei, iarna, cu albul imaculat al zăpezii, zăpadă ce este purtată falnic de Retezat pe crestele sale. 

Deosebit de bogată în plante, păsări și animale, Țara Hațegului era acum 200 de ani, zonă preferată de vânătoare pentru nobilii vremii. Capre negre, cerbi, căprioare, lupi, urși și râși, toate își au, încă, bârlogurile și vizuinile în Retezat și în arealul Geoparcului.

Muzeul Satului Hațegan se află în satul Peșteana și este adăpostit într-o casă ce are aproximativ 120 de ani ce a aparținut unor oameni mai înstăriţi, care s-au prăpădit, rând pe rând. Astăzi, casa veche cu fântână la poartă, care s-ar fi prăbuşit dacă localnicul Anton Socaci n-ar fi luat-o în grijă, este o mică bijuterie a satului de altădată.

Muzeul Satului Hațegan cuprinde trei încăperi în care Anton Socaci a adunat obiectele casnice, uneltele, sculele şi bună parte dintre utilajele agricole pe care le avea o gospodărie de rând, aici fiind păstrate clopote pentru vite, aduse din Elveţia, lămpi din zona Austriei, dar şi o lampă rusească, Petromax, alături de arme preistorice, inclusiv pietre cioplite care erau folosite de oamenii preistorici pentru a lovi de la distanţă animale mici.

Unul dintre cele mai interesante obiecte de la Muzeul satului hațegan este sarcofagul roman, care, cel mai probabil, fusese destinat unei personalităţi romane, iar pe la 1.900 aparţinea familiei primarului.

Sigur, județul are mult mai multe obiective turistice, printre ele amintim aici, Biserica din Densuș, Centrul de Știință și Artă din comuna General Berthelot, Casa Dinozaurilor Pitici și Casa Tradițiilor din Sânpetru, comuna Sântămăria Orlea, dar și Casa Pietrelor din Ohaba Sibișel (comuna Râu de Mori), Mănăstirea Prislop și… în municipiul Hunedoara, Muzeul comunismului etc..