Gheorghe Crișan, fost redactor și apoi redactor-șef al revistei FORUM STUDENȚESC, a fost promotorul aniversării a 50 de ani de la apariția primului număr al publicației studențești (în 1973).
Aniversarea a fost sprijinită și de Asociația Orizonturi Universitare, care a reușit să aducă la un loc cele patru universități de stat din Timișoara în configurarea unui program bogat și divers.
Din păcate, numai două puncte din program s-au bucurat de o prezență numeroasă și, aparent, interes.
E vorba de întâlnirea cu studenții de la Jurnalistică ai Facultății de Științe Politice a Universității de Vest, care a fost în 26 octombrie, la ora 10, în amfiteatrul A03 și de cea din 27 octombrie, de la ora 11, desfășurată la Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara.
Diferența dintre cele două manifestări a fost că la Universitatea de Vest studenții au pus întrebări și n-au părăsit sala după o oră de la începerea reuniunii, pe când la Medicină studenții, în marea majoritate (aduși pentru umplerea sălii și nevenind dintr-un interes cultural), au părăsit sala (cu toate insistențele prorectorului Dorel Săndesc de a-i „mobiliza” să rămână).
La Medicină, punctul forte l-a reprezentat prezentarea făcută de Lucian Negruțiu, primul redactor-șef al Scalpelu-lui, al cărui prim număr a fost în aprilie 1968.
Din păcate, la întâlnirea de la Medicină, dedicată revistelor studențești de institut, accentul a căzut mai mult pe SCALPELU și MICRON. Revista FORUM a Universității din Timișoara, chiar dacă în sală a fost primul ei „constructor”, e vorba de Gheorghe Jurma, a fost pusă în umbră (luarea de cuvânt a lui Ioan Iovan neacoperind perioada de început), grație unei strategii pe care n-am înțeles-o.
Despre AGRARIA, ce să mai zicem. Nu a fost niciun reprezentant din redacția ei din perioada 1968-1973, iar cuvântul prorectorului, care a vorbit despre istoria ei, n-a avut nicio notă vibrantă.
FORUM, revista Universității, a fost de departe deasupra celorlalte reviste, atât prin nivelul cultural mai ridicat (firesc și datorită profilului unor facultăți), dar și în ceea ce a însemnat nivelul publicistic general.
Nostalgia după anii studenției și a începuturilor presei studențești a marcat, firesc, multe momente din programul aniversar.
Mulți dintre vorbitori au exagerat, lungind prea mult discursul, în detrimentul celor care ar fi avut ceva de spus. „Vorba lungă-sărăcia omului”, zice românul.
La vorbă lungă și, cel mai adesea plictisitoare și nerelevantă, s-au remarcat Lia Lucia Epure, Eugen Bunaru, Ioan Bogdan Lefter și George Lână.
Dintre cei care au impresionat prin luările de cuvânt au fost acad. Daniel Condurache (fostul redactor-șef al Opiniei Studențești de la Iași), Radu Matei Todoran, Daniel Bumb, Corneliu Popovici (fost redactor-șef la Micron) și, cum am zis mai sus, Lucian Negruțiu, fost redactor-șef la SCALPELU.
Întâlnirea de la Universitatea de Vest de vineri, 27 octombrie,în Aula Magna, trecută în program festivă, a accentuat discursurile despre perioada 1975-1981, când la conducerea revistei au fost frații Crișan (Liviu și Gheorghe), lăsând celelalte perioade (1973-1975, redactor-șef Ionel Matală, redactori-șefi adjuncți Elena Parpală, Ovidiu Corduneanu) în umbră.
A fost o îmbinare între discursurile unor lideri ai UASC Timișoara, cu câțiva forumiști, deveniți între timp figuri importante în media locală.
Mulți se așteptau ca unii din forumiștii care au strălucit ani de-a rândul, devenind cvasilegende ale revistei să ia cuvântul. Nu s-a întâmplat acest lucru. Nici Constantin Duma, nici Ioan Băcălete (la care, surprinzător, e trecută naționalitatea germană în caseta de prezentare, probabil cetățenie ar fi fost corect), nici Ștefan Popa Popa’s (care nu a fost prezent fizic, dar nici în numărul aniversar), Ioan Viorel Boldureanu (ca redactor-șef la Forum, apoi ca secretar de redacție la Forum Studențesc), Valentin Vișan, Marie Jutea Bădescu și alții.
FORUMUL STUDENȚESC nu a fost o revistă care să funcționeze în compartimentul atât de drag acum multora „rezistența prin cultură”.
Oricât a încercat Gheorghe Crișan să arondeze revista Forum Studențesc la acest capitol, ea n-a născut, n-a promovat și n-a avut curajul să marcheze o conduită mai radicală, așa cum au făcut suratele ei de la Iași și Cluj.
FORUM STUDENȚESC a fost o revistă cuminte, pe linie, marcând constrângător atitudini de aderare la ideologia comunistă.
Partea culturală a revistei a avut unele ieșiri de „rezistență prin cultură”, dar fără să „deranjeze” vreodată ochiul atent al propagandei partidului comunist.
FORUM STUDENȚESC a avut un rol însemnat în formarea unor gazetari și a unor absolvenți cu deschidere spre cultură sau știință.
Acest lucru a fost subliniat de către Gheorghe Crișan, sufletul acestei reuniuni aniversare, dar și de către prof. univ. dr. Ioan Talpoș, președintele Asociației Orizonturi Universitare, cea care a asigurat un cadru organizatoric impecabil pentru acest ceas aniversar.
