De sărbătoarea de 8 martie, Ziua Internaţională a femeii, la pupitrul dirjoral al Filarmonicii „Banatul” se va afla maestrul Rumon Gamba. Împreună cu orchestra simfonică ne vor prilejui audiţia Dansurilor engleze, setul II de Sir Malcolm Henry Arnold, Concertul pentru oboi şi orchestră nr.1 în re minor de Ludwig Augustin Lebrun şi Variaţiunile „Enigma” de Edward Elgar.
Să spunem câteva cuvinte despre Sir Malcolm Henry Arnold, aproape necunoscut publicului timişorean. S-a născut la 21 octombrie 1921 la Northamton, Anglia. Deşi se trăgea dintr-o familie de pantofari, mai toţi cântau la diferite instrumente, ba chiar aveau în familie şi un compozitor, străbunicul William Hawes. La 27 de ani Malcolm s-a dedicat compoziţiei. A scris 9 simfonii, concerte instrumentale, muzică de cameră şi muzică de scenă pentru teatre. A compus multă muzică de film. A primit titlul de Cavaler în 1993. Din păcate, viaţa de familie a fost dezastruoasă. Două divorţuri, două tentative de sinucidere şi internări pentru dezalcolizare. S-a stins din viaţă la 84 de ani, suferind de infecţie la plămâni. El a compus un mănunchi de opt melodii originale, care deşi erau rodul inspiraţiei sale, păreau ferm înrădăcinate în dansul şi cântecul tradiţional englez. Le-a împărţit în două seturi de câte patru. Era în 1950-1951. Ele l-au pus ferm pe harta muzicală engleză. Au fost folosite la diverse emisiuni televizate, iar în 1957, au fost folosite pentru celebrul film — Podul de pe râul Kwai. Vom asculta al doilea set al acestor Dansuri engleze.
Lebrun se naşte la 2 mai 1752 la Mannheim, Germania. Tatăl său, probabil de origine belgiană, era prim-oboist la orchestra din Mannheim.
Îl introduce pe Ludwig Augustin colaborator la partida de oboi de la vârsta de 12 ani. La 15 era membru deplin în orchestră. În scurt timp cucereşte pe toată lumea cu arta sa. Era plin de elan, virtuoz şi inovativ. Criticii spuneau că felul său de a cânta, ornamentaţiile şi cadenţele sale erau inimitabile. În 1887 se căsătoreşte cu Franziska Danzi, o cântăreaţă celebră în vremea aceea. Au constituit un cuplu muzical extraordinar, evoluând în toate centrele muzicale europene. Se completau perfect, mulţi compozitori compunând lucrări în special pentru ei. Din păcate se stinge din viaţă la 38 de ani, suferind de o acută inflamaţie hepatică. Îi vom asculta concertul în interpretarea oboistei Simona Sindreştean.
Partea a doua a concertului oferă publicului o lucrare deosebită — Variaţiunile „Enigma”op.36 compusă de Edward Elgar. Lucrarea a devenit celebră atât datorită conţinutului, valorii ei din punctul de vedere al esteticii muzicale cât şi datorită genezei. La sfârşitul unei zile lungi şi obositoare în care a avut multe cursuri şi a dus la îndeplinire alte îndatoriri, Edward s-a aşezat la pian, a aprins o ţigară şi a încercat să se relaxeze improvizând la întâmplare. Văzând-o alături pe soţia sa, Alice, el începe să descrie pe muzică profilul prietenilor, al soţiei sale, ba chiar descrie propriul portret. A alternat schiţele spirituale şi umoristice cu altele profund serioase sau caricaturi grave. Întâlnim râsete, inflexiuni vocale, înflorituri, glume şi aluzii abstracte. După acea seară de 21 octombrie 1898, el stabileşte tema principală şi toate celelalte schiţe devin variaţiuni de facturi foarte diferite. Muzicologii explică faptul că titlul provine de la felul enigmatic în care tema este ascunsă în fiecare variaţiune. Tema, urmată de 14 variaţiuni şi marele final au devenit compoziţie completă la 18 februarie 1899, fiind executată pentru prima dată în iunie, acelaşi an, la St. James`s Hall din Londra, sub conducerea lui Hans Richter. Receptiv la unele critici, el a adăugat 96 de măsuri la variaţiunea finală şi a compus o parte pentru orgă. În această versiune circulă lucrarea în lume, având un succes uriaş peste tot.