Datele recente publicate de Eurostat au arătat o tendință surprinzătoare în Europa Centrală: maghiarii fac din ce în ce mai multe cumpărături în România, atrași de prețurile mai mici și de oportunitățile avantajoase. Această schimbare de comportament de consum este considerată a fi rezultatul unor politici economice diferite între cele două țări și este confirmată de Partidul Social Democrat din România.
Potrivit comunicatului de presă emis de PSD, românii au reușit să facă progrese semnificative în ultimii ani, ajungând să reducă decalajul economic față de alte țări europene. Datele Eurostat din 2021 arată că România a ajuns să depășească Ungaria și Portugalia în privința Produsului Intern Brut pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare. Acest lucru sugerează că puterea de cumpărare a populației din România este acum mai mare decât în Ungaria.
Un factor major care a contribuit la această schimbare este implementarea unei politici de plafonare a adaosului comercial propusă de PSD. Astfel, prețurile la raft pentru alimentele de bază au scăzut cu aproximativ 20%, în timp ce în Ungaria, politica similară a dus la lipsa anumitor produse din magazine.
Maghiarii, în special cei care locuiesc în zonele de frontieră cu România, preferă acum să-și facă cumpărăturile în supermarketurile din țara vecină. Aceștia caută prețuri mai mici la produsele de zi cu zi, cum ar fi orezul, sarea, uleiul, carnea, legumele sau mierea. Mai mult decât atât, chiar și prețul la combustibil este mai mic în România decât în Ungaria, cu un litru de motorină vândut la aproximativ 1,5 euro față de 1,65 euro în Ungaria. Această schimbare în comportamentul de consum nu este doar o consecință a prețurilor mai mici, ci și a unei creșteri generale a nivelului de trai în România. Evoluția dinamică a PIB-ului pe cap de locuitor în ultimii ani a indicat o îmbunătățire semnificativă a situației economice a țării.
În ciuda criticilor aduse politicilor economice populiste ale guvernului maghiar condus de Viktor Orbán, România a adoptat o abordare diferită, concentrându-se pe măsuri care să sprijine puterea de cumpărare a populației și să încurajeze creșterea economică sustenabilă.
Cu toate acestea, rămâne de văzut cum va evolua această tendință în viitor și ce impact va avea asupra economiilor celor două țări. Cu măsurile de plafonare a adaosului comercial prelungite până la finalul anului în România, este posibil ca maghiarii să continue să călătorească peste graniță în căutare de prețuri mai mici, ceea ce ar putea exercita presiune suplimentară asupra comerțului local din Ungaria.