Reprezentanţii Consiliului Superior de Medicină Legală afirmă că nu au fost informaţi oficial şi nu li s-a solicitat un punct de vedere în ceea ce priveşte Ordonanţa 84/2024 privind circulaţia pe drumurile publice, context în care anunţă că nu sunt de acord cu o serie de prevederi despre care susţin că „aduc atingere” prestigiului instituţiei medico-legale, al sistemului de probaţiune judiciară, dar şi unor drepturi fundamentale, constituţionale, informează Agerpres.
Potrivit CSML, medicii, din majoritatea specialităţilor medicale, nu au competenţa de a evalua capacităţile psihologice de a conduce autovehicule, acesta putând fi, cel mult, atributul psihologilor, al medicilor psihiatri, care au competenţa de a evalua capacitatea psihică a unei persoane, sau al comisiilor medico-legale psihiatrice, care au atribuţii în stabilirea prezenţei competenţei psihice şi a discernământului.
„Alineatul 1 prevede obligativitatea conducătorilor autovehiculelor de a se supune testării în vederea consumului de substanţe psihoactive ori a concentraţiei de alcool în aerul expirat, la solicitarea poliţistului rutier. Alineatul 2 prevede situaţiile în care poliţistul rutier este obligat să solicite conducătorilor autovehiculelor testarea; cu toate acestea, din analiza textului legislativ reiese faptul că poliţistul poate solicita testarea şi în alte situaţii, doar că acestea nu sunt obligatorii. Această posibilitate poate duce la abuzuri, nefiind stabilite explicit situaţiile în care poliţistul poate (fără a fi obligat) să solicite testarea”, susţine CSML într-un comunicat de presă.
Totodată, susţine CSML, realizarea testărilor de toxicologie în afara sistemului medico-legal, în vederea stabilirii prezenţei substanţelor psihoactive la conducătorii auto este „improprie” probaţiunii judiciare.
„Determinările calitative, în condiţiile în care testele au valori cut-off extrem de mici, pot identifica substanţe aflate în cantităţi infinitezimale, care nu sunt utile pentru evidenţierea stării de influenţă şi (nu rareori) pot da reacţii pozitive în situaţii în care nu a existat efectiv un consum de substanţe psihoactive. Trebuie menţionat că, datorită sensibilităţii extrem de mari a probelor analitice actuale, pot fi detectate substanţe psihoactive la niveluri mult sub cele care pot duce la efecte clinice, putând fi detectate inclusiv substanţe care apar în corp prin mecanism pasiv (de exemplu, inhalarea de fum de marijuana de la o altă persoană, care consumă substanţa respectivă poate pozitiva un test rapid sau un test pe sânge pentru cannabis/metaboliţi). Unele substanţe psihoactive pot fi prezente în cantităţi extrem de mici în alimente, aici exemplul clasic fiind macul, care conţine cantităţi infinitezimale de opiacee, fără niciun efect clinic, dar care pot duce la pozitivarea testelor toxicologice”, argumentează reprezentanţii CSML.
De asemenea, afirmă aceştia, multe medicamente uzuale conţin substanţe care pot duce la pozitivarea unor teste toxicologice, fără ca ele să fie în concentraţii apte de a duce la o afectare a capacităţii de conducere autovehicule.
„De exemplu, codeina, utilizată ca antitusiv în cantităţi reduse, va da reacţii pozitive la opiacee. Cantitatea utilizată ca antitusiv nu are efecte asupra capacităţii de a conduce autovehicule”, explică medicii.
Ei amintesc că Institutul Naţional de Medicină legală Mina Minovici Bucureşti, Institutul de Medicină legală laşi, Institutul de Medicină legală Timişoara au echipamente funcţionale încă din 2004, provenind din programul Phare derulat în perioada 2004-2007, care a fost implementat sub coordonarea Ministerului Sănătăţii, program prin care au fost create în România capacităţi instituţionale funcţionale de detecţie medico-legală a substanţelor toxicologice.
