Arheologii de la Universitatea din Tokyo au descoperit pe versanții nordici ai Muntelui Vezuviu din sudul Italiei, o parte dintr-o clădire care ar fi putut fi vila primului împărat roman, Octavian Augustus. Rămășițele acestei vile care se presupune că ar fi fost a lui Augustus, au fost descoperite pe o moșie grandioasă din secolul I d. Hr., construită în apropiere de Somma Vesuviana, un oraș situat în apropiere de Napoli, sudul Italiei. Aici se spune că primul împărat roman, legendarul Augustus Caeser, ar fi murit în anul 14 d.Hr.
Căutarea celebrei vile a lui Augustus durează de două decenii, motiv pentru care anunțul arheologilor japonezi, că ar fi găsit-o, generează atât de mult entuziasm.
Prin datarea cu radiocarbon și analiza fizico-chimică a rocii vulcanice care acoperă clădirea, s-a demonstrat că aceasta a fost în funcțiune în prima jumătate a secolului I d.Hr. și a fost îngropată de erupția Vezuviului în anul 79 d.Hr.
Este aceasta cu adevărat Vila lui Augustus?
În anii 1930, alte săpături în aceeași locație la nord de Muntele Vezuviu au scos la iveală rămășițele unei moșii din epoca romană despre care mulți au presupus că este vila îngropată de mult timp. Investigațiile ulterioare aveau să demonstreze că aceste ruine datează din secolul al II-lea d.Hr., ceea ce înseamnă că fuseseră construite după ce Muntele Vezuviu erupsese deja.
Cele mai noi săpături au pătruns sub această moșie, iar acest lucru a dus la descoperirea surprinzătoare că a fost ridicată deasupra unei reședințe mai vechi, arheologii de la Universitatea din Tokyo, descoperind structura anterioară, au putut demonstra că Muntele Vezuviu a fost responsabil pentru acoperirea sa cu lavă vulcanică și au arătat, de asemenea, că moșia datează cu siguranță de la începutul secolului I d.Hr.
Ceea ce s-a observat în timpul săpăturilor de până acum dezvăluie că vila ar fi aparținut unei persoane puternice și foarte bogate. Arhitectura este în stilul tipic roman antic și a aparținut unei elite, iar structura are o cameră care pare să fi fost rezervată pentru o baie privată, care este o instalație pe care Augustus ar fi avut-o fără îndoială. Arheologii japonezi au găsit, de asemenea, dovezi care arată că un cuptor a fost construit la fața locului într-o structură adiacentă. În această locație au fost găsite zăcăminte de cărbune, iar rezultatele de datare cu radiocarbon obținute din acestea au dovedit că proprietatea a fost ocupată la începutul secolului I.
De remarcat că, nu există dovezi referitoare la cuptor, care să sugereze că acesta a fost folosit după această perioadă, ceea ce ar fi de așteptat dacă vila i-ar fi aparținut lui Augustus, deoarece moșia sa a fost în esență abandonată după moartea sa. De asemenea, se pare că o structură mare, asemănătoare unui templu a fost construită deasupra vilei cu ceva timp înainte de erupția Muntelui Vezuviu, acest lucru sugerând că un anumit tip de proiect de reamenajare a fost lansat după ce vila a fost abandonată de proprietarul acesteia, proiect care, probabil, a fost întrerupt de evenimentul vulcanic care a acoperit complet orașul roman Pompei.
Cu toate că, caracteristicile sale sunt în concordanță cu teoria conform căreia vila nou excavată a fost casa lui Augustus aflată departe de Roma, vor fi necesare mai multe investigații pentru a verifica această afirmație cu o certitudine de 100%. Se cunoaște că, în vremea Imperiului Roman, Somma Vesuviana era o zonă de stațiune populară pentru cei bogați și puternici, iar multe elite romane și-au construit case luxoase în zonă și, având în vedere faptul că toată această zonă a fost utilizată pentru confortul unei elite romane, oficialii de astăzi nu pierd din vedere faptul că aici turismul poate avea implicații mari pentru a se vedea ceea ce a fost odată, administratorul zonei, Salvatore Di Sarno, emițând o declarație în care își exprimă încântarea față de noua descoperire, în timp ce detalia planurile viitoare ale orașului pentru sit.
„Suntem la un pas de istorie. Ceea ce a ieșit la lumină în Somma ar putea face parte din Vila lui Augustus. Prin proiectele finanțate ne propunem reamenajarea urbană a zonei respective. Sperăm să deschidem Vila Augustus cel puțin în prima duminică a lunii, în prima duminică a fiecărei luni”, a spus administratorul zonei, într-o declarație publicată de „Napoli Today”.
Izvoare istorice din antichitatea romană, scrierile lui Tacitus și Suetonius, consemnează că împăratul Augustus a murit într-o vilă situată la nord de Muntele Vezuviu în anul 14 d.Hr. și că ulterior această vilă a fost dedicată ca loc memorial în onoarea sa, dar locația ei exactă nu fusese identificată până acum.
Având în vedere aceste informații culese din izvoarele istorice ale vremii, în 2002, cercetătorii de la Institutul de Cercetare a Cutremurelor de la Universitatea din Tokyo și de la Școala de Științe Umaniste și Sociologie au început să sape la Somma Vesuviana, un sit arheologic de lângă Napoli, Italia, aflat la nord de Muntele Vezuviu, vulcanul responsabil pentru erupția din 79 d. Hr., care a îngropat Pompeiul sub cenușă.
Unul dintre scopurile proiectului a fost colaborarea cu alte națiuni pentru cercetarea vulcanologiei și seismologiei. Fiind o țară vulcanică și predispusă la cutremure, Japonia dorește să dezvolte noi tehnologii prin care să-și protejeze mai bine infrastructura și populația de dezastre naturale.
În campania de săpături din 2023, s-a confirmat că o clădire subiacentă descoperită face parte dintr-o structură care ar fi putut fi locul în care și-a petrecut ultimele zile primul împărat roman Augustus, în cadrul acestei clădiri fiind găsite resturi împrăștiate, cum ar fi pereți prăbușiți și țigle de acoperiș care s-au prăbușit din cauza impactului erupției, precum fluxuri piroclastice, acest lucru dezvăluind că, deși se credea că efectele erupției din regiunea de nord de la poalele Muntelui Vezuviu au fost minore în comparație cu sud-estul muntelui, a existat și un impact distructiv în această zonă.
În plus, ruinele afectate de erupția din 79 d.Hr. nu fuseseră descoperite în această zonă până acum. Cu toate acestea, analiza depozitelor piroclastice colectate la sit a relevat că acestea aparțin unui grup cunoscut sub numele de Eruption Unit 3 (EU3), care este asociat cu erupția care a distrus Pompei în anul 79 d.Hr., demonstrând astfel că impactul erupției din 79 d.Hr. a fost mai extinsă decât se credea anterior.
Echipa de cercetare și-a dat seama curând că descoperise ceva interesant și, potrivit unui comunicat de presă emis de Universitatea din Tokyo, cercetătorii identificaseră patru camere, una dintre ele posibil să fie fost un depozit, bazat pe vasele romane (amfore) care îi căptușesc pereții, o alta care conținea un cuptor înconjurat de cantități mari de cărbune și cenușă, cuptor care, probabil, ar fi fost folosit pentru a încălzi o baie privată, ceea ce indică faptul că vila aparținea unei persoane bogate și influente.
„În primul rând, vom extinde zona de excavare, vom detecta cât mai multe contururi ale clădirilor îngropate în erupția din 79 [E.C.] și vom continua cu cercetări pentru a afla ce fel de clădiri au fost și care au fost funcțiile și decorațiunile lor”, se arăta într-un fragment al comunicatului de presă, potrivit publicației on-line allthatsinteresting.com.
Echipa de cercetare intenționează, de asemenea, să studieze elementele deteriorate în timpul erupțiilor vulcanice pentru a obține o mai bună înțelegere a modului în care anumite materiale răspund la fluxurile piroclastice vulcanice, în studiu arătându-se faptul că cercetătorii vor „efectua studii de excavare dintr-o perspectivă de inginerie a dezastrelor, inclusiv detectarea grinzilor și a altor lemne, materie organică și pereți din țigle, cărămizi și pietre prăbușite și înregistrarea lor tridimensională”, iar în cele din urmă echipa care studiază acest sit speră că descoperirile ei vor oferi o perspectivă mai bună asupra istoriei romane și arheologiei dezastrelor.
„Am ajuns în sfârșit la această etapă după 20 de ani. Aceasta este o dezvoltare majoră care ne va ajuta să stabilim daunele cauzate laturii de nord a Vezuviului și să ne facem o idee generală mai bună despre erupția din 79”, a spus Masanori Aoyagi, unul dintre liderii proiectului, potrivit Arkeonews.
Nepot al lui Iulius Cezar, apoi fiu adoptiv, născut Gaius Octavius, apoi adăugându-și Thurinus, în cinstea victoriei de la Thurii împotriva sclavilor fugari la care tatăl său a participat, Octavian Augustus a fost primul împărat roman, titlul „Augustus” („Cel Înălțat”) fiindu-i acordat de Senat, în anul 27 î.Hr.. După ce și-a eliminat rivalii, noul conducător al Imperiului Roman s-a concentrat pe îmbunătățirea infrastructurii Imperiului, astfel încânt, în timpul domniei lui de peste 40 ani, Imperiul Roman a trecut printr-o perioadă de pace (cunoscută atunci cu numele de „Pax Romana”) și prosperitate, Imperiul întinzându-și foarte mult suprafață (aproape fiind dublat). Octavian Augustus a făcut parte din Dinastia Iulia-Claudia, a decedat în anul 14 d. Hr., rămânând în istorie, dincolo de „Pax Romana” pe care a instaurat-o, un patron al culturii, susținându-i pe scriitorilor romani Horatiu, Titus Livius și (în special) Vergiliu, acest fapt permițându-i să-și întărească poziția de lider absolut al Imperiului Roman de-a lungul anilor de domnie.
