Componentele nutriţiei care trebuie monitorizate prin cel mai bun management în perioada puerperală sunt:
1. Cantitatea de hrană ce trebuie să asigure menținerea unei stări de echilibru. Subnutriția duce la tulburări de reproducţie care depind de: a) durata dezechilibrului; b) de perioada în care intervine această stare pe parcursul lactației; c) tipul de dezechilibru.
Supraalimentația pe perioada lactației provoacă următoarele tulburări de reproducție: a) lipsa căldurilor sau călduri silențioase după înțărcarea purceilor; b) infiltrarea grasă a ovarelor; c) Diminuarea procesului de foliculogeneză.
2. Nivelul aportului energetic poate înregistra dezechilibre în minus sau în plus, deficitul energetic ducând la zile neproductive, repetarea căldurilor. Aportul mare de furaje energetice în rații duce la: a) îngrășarea scroafelor; b) reducerea elasticității țesutului uterin; c) tulburări post-partum; d) retenții placentare; e) agalactie.
3. Nivelul proteinelor ce au rol de apărare, biocatalizator și plastic în stări de caranță determină: a) mobilizarea proteinelor musculare sub formă de aminoacizi necesari menţinerii metabolismului proteic; b) impact negativ asupra involuției funcţiei de reproducere; c) reducerea cantității de lapte a scroafelor; d) creșterea zilelor neproductive după înțărcarea purceilor.
Carenţa de proteine (datorită rolului de apărare al acestora) duce la scăderea rezistenţei la infecţii şi la creşterea gradului de incidenţă a inflamaţiei mucoasei uterine, respectiv un puerperium patologic cu influențe asupra producției actuale de lapte a scroafelor și a producției viitoare de purcei.
4. Nivelul substanţelor minerale poate înregistra dezechilibre: A) minus de aport: carenţa sau deficitul de calciu, urmată de subinvoluţia uterină şi de retenţia anexelor fetale; carenţa de fosfor duce la anafrodizie, la călduri prelungite şi la tulburări de ovulaţie; carenţa de iod duce la formarea de chisturi foliculare; carenţa de mangan duce la avorturi, hipotonie uterină post partum şi la mortalitate neonatală; carenţa de sodiu duce la cicluri estrale neregulate.
B) plus de aport: excesul de potasiu duce la cicluri estrale neregulate după înțărcarea purceilor; excesul de fosfor duce la catare genitale la parturiție; excesul de mangan duce la prelungirea căldurilor după înțărcare; excesul de sodiuduce la endometrite puerperale și la retenţii placentare la parturiție.
5. Nivelul vitaminelor poate cauza scroafelor următoarele dezechilibre: hipovitaminozele determină mortalitate embrionară, prin perturbarea funcției hipofizei și a ovarelor precum și scăderea producției de lapte a scroafelor, mortalitatea purceilor.
Carenţele alimentare pot avea efecte negative asupra următoarelor aspecte în cazul scroafelor lactante: carenţa de fosfor, asupra axului hipotalamo-gonadic; carenţa de macroelemente asupra metabolismului celular; carenţa de proteine, asupra estrului; carenţa de vitamina A şi de mangan, asupra performanțelor de producție a purceilor şi a apariţiei estrului după înțărcare.
Nu recomandăm în sistemele de exploatare intensivă furajarea excesivă a scroafelor gestante pentru formarea de rezerve ce vor fi utilizate în lactație, ci furajarea cu rații echilibrate în puerperium. Recomandăm pe perioada de pregătire pentru însămânțare hrănirea cu furaje bogate în energie după următorul model: în cele 7 zile premergătoare estrului cu cantități mari de furaje energetice deoarece acestea favorizează reapariţia estrului în următoarele 2-3 zile la 90-95% din scroafe și creșterea numărului de produşi obținuți; în zilele 8-10 furajarea restrictivă cu 2,8-3,5 kg furaj pe cap pentru reducerea mortalității embrionare; în perioada de gestație furajarea pe stări fiziologice în primele două luni și stimulativ până la finele gestației, evitând îngrășarea scroafelor.
Pentru a se evita îngrăşarea scroafelor lactante sau în gestație, managementul nutriției în gestație va respecta parametri care trebuie să asigure un spor în greutate de: 255 grame în ultimele 42 zile de gestaţie; 150 grame în ultimele 7 zile de alăptare.
Starea de întreţinerenecorespunzătoare la sfârşitul lactaţiei are efecte negative asupra: a) metabolismului neuroendocrin; b) instalarea hipocrinia gonadotropinelor anterohipofizare; c) absenţa căldurilor în primele 10 zile de la separarea de purcei; d) creșterea numărului de zile neproductive; e) anestru prelungit și indici de utilizare a scroafelor inferiori.
Factorii de microclimat au impact negativ asupra funcției de reproducție a scroafelor.
Factorii biologicidetermină: creşterea nivelului sanitaţiei; tulburarea bunăstării; provoacă iritaţia mucoaselor și produc infecţii respiratorii.
Factorii chimici produc: creşterea incidenţei bolilor respiratorii; disconfort pentru animale; pierderea apetitului nutrițional; modificarea comportamentului.
Factorii fizici au un rol important: în funcţia de termoreglare a organismului; stimularea consumului; sinteza şi eliberarea hormonilor gonadotropi hipofizari; asupra funcţiei ovariene şi a estrului; apariția infecţiilor uterine puerperale; duc la apariţia sindromului MMA – mamită, metrită și agalaxie la scroafele în puerperium; perturbă activitatea normală a funcției de reproducție.
Prin asigurarea bunăstării scroafelor și a purceilor se activează următoarele funcții: circulaţia sangvină; creşte tonusul muscular; se îmbunătățește tonusul neurovegetativ; se activează funcţia sistemului neuroendocrin.
Neasigurarea condițiilor de bunăstare scroafelor lactanteduce la apariția atoniei uterine postpartum, endometrite puerperale, retenții placentare, la întârzierea apariției căldurilor după înțărcarea purceilor. Deoarece căile genitale ale scroafelor au o bună capacitate bactericidă, implementarea celui mai bun management al puerperiumului și al gestației trebuie să țină cont de următoarele aspecte: asigurarea nivelelor nutriționale în funcție de producția planificată și necesarul fiziologic al scroafelor lactante; asigurarea unei stări bune de întreținere fără îngrășarea scroafelor în gestație și utilizarea rezervelor proprii pentru producere de lapte; furajarea în pregătire pentru însămânțare cu furaje bogate în energie; reglarea cantității de furaje în gestație pe stări fiziologice; controlul factorilor de microclimat, temperatură, umiditate, curenți de aer și pulberi pentru exprimarea la parametri economici a însușirilor genetice a scroafelor; asigurarea condițiilor corespunzătoare de bunăstare, suprafețe utile, mișcare; reducerea afecțiunilor puerperale și asigurarea biosecurității fermelor.