România trăiește un paradox demografic care devine tot mai vizibil: deși milioane de români au plecat în ultimele decenii din cauza sărăciei, a salariilor mici și a lipsei de oportunități, țara a devenit în același timp o destinație de imigrare pentru lucrători din Asia, Africa și țări vecine. Aceștia vin atrași de promisiunea unui loc de muncă „în Europa”, dar ajunși aici descoperă de ce atât de mulți români aleg să părăsească țara.
Vicepreședintele Institutului Național de Statistică, Silviu Vîrva, a declarat recent că România a devenit oficial „o țară de imigrare”, deoarece în ultimii trei ani numărul celor care au intrat în țară a depășit numărul celor care au plecat. Totuși, acest echilibru aparent ascunde o realitate dureroasă: românii care rămân sau vin înapoi sunt mult mai puțini decât cei care pleacă definitiv, iar cei care sosesc aici sunt, în mare parte, lucrători străini plătiți modest.
Salarii mici pentru români, salarii mici pentru imigranți
Pentru mulți dintre românii care pleacă, principalele motive se repetă an de an: salarii insuficiente, condiții de muncă dificile și costuri tot mai mari de trai. Aceleași probleme îi lovesc, însă, și pe imigranții care vin să lucreze în România.
Muncitori veniți din Nepal, Sri Lanka, India, Filipine sau Bangladesh ajung frecvent în sectoare precum construcții, logistică, HoReCa sau îngrijire. Deși pentru unii salariul minim din România pare mare comparat cu veniturile din țările lor, realitatea locală îi lovește repede: prețurile din supermarketuri, chirii mari, transport scump și, uneori, promisiuni neonorate de angajatori.
Mulți dintre ei afirmă că nu se așteptau ca viața în România să fie atât de costisitoare. Unii chiar declară că „nu înțelegeau de ce românii pleacă în masă”, dar după câteva luni de lucru încep să înțeleagă perfect motivele.
România pierde populație chiar și cu imigrație în creștere
Chiar dacă numărul imigranților a crescut, proiecțiile demografice ale Institutului Național de Statistică arată clar: România va pierde între zece și douăzeci și cinci la sută din populație până în anul 2080, în funcție de scenariu. Și asta pentru că plecarea românilor este mult mai puternică decât valul de imigranți care vin în țară.
Scenariul mediu, considerat cel mai realist, arată o scădere de peste trei milioane patru sute de mii de persoane în următorii cincizeci și cinci de ani. Cu toate acestea, România va continua să atragă lucrători străini, necesari pentru a acoperi golurile lăsate pe piața muncii de cei care pleacă.
O țară în care oamenii pleacă pentru o viață mai bună, iar alții vin în căutarea aceleiași speranțe
Situația este paradoxală, dar și simbolică: România a devenit un loc în care unii vin pentru oportunități, în timp ce românii pleacă exact din lipsa acelorași oportunități. Străinii care vin la muncă privesc România ca pe un pas spre Europa și spre o viață mai sigură. Românii plecați în străinătate caută stabilitate, salarii decente și respect profesional.
În final, fenomenul demografic nu este doar o statistică rece, ci povestea unui dezechilibru economic care continuă să modeleze România: o țară în care sărăcia încă alungă oamenii, iar munca ieftină continuă să atragă pe alții.
