Rusia a respins public planul de pace propus de echipa președintelui ales al SUA, Donald Trump, privind soluționarea conflictului din Ucraina. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a criticat propunerile, susținând că acestea sunt inacceptabile și nu răspund intereselor Moscovei.
Conținutul planului și reacțiile Moscovei
Planul, raportat inițial de Wall Street Journal și confirmat parțial de declarațiile lui Trump, include mai multe măsuri:
• Amânarea aderării Ucrainei la NATO cu cel puțin 20 de ani.
• Continuarea livrărilor de arme occidentale către Ucraina.
• Desfășurarea de forțe europene de menținere a păcii pentru monitorizarea unei încetări a focului.
Rusia consideră că propunerea este dezechilibrată, punând povara confruntării pe umerii Europei. Lavrov a declarat că introducerea unor forțe de menținere a păcii în Ucraina și înghețarea liniei actuale de contact ar fi „un drum spre nicăieri”.
Contextul diplomatic
În timpul unei întâlniri la Paris, pe 7 decembrie, Donald Trump a discutat planul cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu liderul francez Emmanuel Macron. Trump a subliniat necesitatea ca Europa să preia conducerea în gestionarea conflictului.
Cu toate acestea, Lavrov a declarat că Moscova nu a primit niciun semnal oficial de la Washington în legătură cu aceste propuneri. În plus, el a menționat că, deși Rusia este deschisă dialogului cu noua administrație americană, aceasta așteaptă ca SUA să facă „primul pas” pentru a relua negocierile.
Poziția Rusiei
Președintele Vladimir Putin a reiterat că Rusia intenționează să pună capăt conflictului în 2025, dar fără a face concesii teritoriale sau a accepta aderarea Ucrainei la NATO. În ciuda aparentelor deschideri spre dialog cu administrația Trump, poziția Rusiei rămâne fermă:
• Nicio renunțare la teritoriile ocupate.
• Nicio integrare a Ucrainei în Alianța Nord-Atlantică.
• Continuarea operațiunilor militare pe teren pentru obținerea unor avantaje strategice.
Planul de pace al lui Donald Trump, care propune compromisuri precum amânarea aderării Ucrainei la NATO și implicarea Europei în monitorizarea unui eventual armistițiu, a fost respins de Moscova, pe motiv că nu respectă interesele Rusiei. Deși administrația Trump pare să încerce o abordare mai echilibrată a conflictului, Rusia continuă să adopte o poziție rigidă, insistând asupra revendicărilor sale teritoriale și respingând orice inițiativă care ar implica forțe de menținere a păcii în Ucraina. În acest context, perspectivele unei soluționări rapide a conflictului rămân incerte, iar relațiile dintre Rusia și SUA vor depinde în mare măsură de capacitatea noii administrații americane de a iniția un dialog constructiv fără a compromite sprijinul oferit Ucrainei.
