Șfarca, șoanca, găigana, călbășetele, căurma și cornorății au devenit vedete ale unor evenimente gastronomice
În 2022, Organizația Mondială a Turismului (UNWTO) lansa Programul Turism pentru Dezvoltare Rurală, program conceput cu scopul de a face din turism un motor al dezvoltării și bunăstării satelor. Combaterea depopulării, promovarea inovației și digitalizării, îmbunătățirea conectivității și infrastructurii dar și promovarea practicilor durabile pentru o utilizare mai efcientă a resurselor sunt doar câteva dintre obiectivele propuse prin programul lansat de UNWTO.
Sector profund afectat de pandemia de Covid-19, turismul a încercat în ultimii ani să se redreseze schimbându-și, pe alocuri, complet abordările, iar asocierea durabilității cu turismul rural este una dintre strategiile inteligente ale acestor comunități pentru a face față viitorului.
Satele sunt un exemplu că turismul, dezvoltat sub regulile durabilității și incluziunii, poate contribui semnifcativ la recuperarea și conservarea patrimoniului natural și cultural al teritoriului. Astăzi, tendințele turistice precum călătoriile în natură sau căutarea imersiunii în comunitate sunt experiențe care fac din turism motorul dezvoltării rurale durabile. Precum în povești, satele din Banat și-au redescoperit în ultimii ani atuurile de frumusețe și încep să le expună căutându-și, fiecare, unicitatea. Crearea de experiențe inedite legate de specificul locului și implicarea cât mai multor persoane din comunitatea locală reprezintă o formulă care a permis mai multor sate din regiune să se poziționeze pe harta turistică națională și chiar internațională. Iar succesul unora a născut curajul altora. Care au început să anunțe tot mai multe evenimente pornind de la experiențe culinare locale. Un astfel de exemplu îl reprezintă evenimentele de cultură gastronomică ce folosesc mâncarea locală ca element de atracție în sate, unde, odată ajunși, turiștii sunt invitați să participe la diferite activități alături de localnici sau să viziteze obiective turistice rareori accesate de către aceștia.
Promovare cu zamă de părădaisă
În margine de Lunca Mureşului, aproape de ape curgătoare şi păduri aluviale, de zăvoaie şi şleauri de câmpie, se întinde Secusigiu. Un sat frumos organizat, amestecat de o istorie care vine încă din 1359. Situată în județul Arad, la sud de râul Mureș care, într-un anume fel – se spune – desparte Banatul de Ardeal, comuna are astăzi aproape 6.000 de locuitori, care exprimă, în bucătăriile lor, o parte a acestei istorii. Români, sârbi, maghiari și germani au vorbit, prin bucătării, aceeași limbă. A pământurilor bogate de cernoziom ce i-au făcut renumiți pentru multe, iar între toate, roșiile, duhanul sau piparca, mai ales.
Înaintea iernii, «Asociația De la Măicuța», cu sprijinul comunității locale, organizează la Secusigiu, în premieră, un eveniment de cultură gastronomică locală unde produsele vedetă vor fi zama de părădaică, șoanca cu mere și cornorății. Evenimentul este unul caritabil, iar donațiile făcute pentru participarea la acest brunch vor fi folosite în totalitate pentru organizarea unor activități și ateliere de fotografie cu copiii din localitate. Imaginile rezultate vor fi cuprinse într-o expoziție foto despre localitate. Cei interesați pot găsi mai jos informații despre programul zilei, dar și meniul și produsele pregătite de localnici pentru vizitatorii care vor fi așteptați sâmbătă, 25 noiembrie, de la ora 11,00, la Căminul cultural din Secusigiu. Astfel, pe parcursul zilei, vor avea loc vizite ghidate la Mănăstirea din Bezdin, cu transport asigurat de comunitatea locală; vizită ghidată la Biserica Ortodoxă din Secusigiu cu Părintele Horia; tur de arhitectură locală ghidat de studenții de la Facultatea de Arhitectură Timișoara și vizită la Casa lui Măicuța și degustare de ceai de mușețel cu miere. Între orele 11 și 15, în Căminul cultural vor avea loc mai multe activități și ateliere, precum Poveștile satului cu locuitorii comunei, Atelier de brodat costume populare cu membrii www.toaleromanesti.ro, Vorbire în grai bănățean – prezentarea colecției de costume populare locale – Amalia Stoica, dar și un mini-târg de produse locale – producători din Secusigiu, miere din Satu Mare, pâine de la Pecica, mere de la Felnac. Iar cel mai apreciat element al acestor evenimente, degustarea produselor pregătite de comunitatea locală, se va desfășura între orele 11 și 13, în incinta Căminului Cultural din localitate, meniul fiind astfel alcătuit încât să lase gura apă și papilele gustative în extaz: aperitive; platou de șoancă cu mere; platou cu șoancă, șfarcă, călbășete și cârnați de casă făcute de Gelu din Secusigiu; platou cu brânză de oaie de la Pavel și ciobanul Doru a lu’ Monică; clisă fiartă; ouă găigană; ouă fierte; zacuscă; pâine de Pecica cu smântână și miere de stup; platou cu legume de toamnă; pâine de la Pecica; pâine de Secusigiu; preparate calde; zamă de părădaică cu cârnați și cu ouă; zamă de părădaică, cornorăți, căurmă de porc (Popricaș de porc); crumpi pe cipsie cu ludaie; crumpi pe cipsie cu ludaie; călbășete și șfarcă (Cartofi în tavă cu dovleac, caltaboș și tobă); murături de toamnă – gogoșari din Secusigiu, ardei și salată de varză; desert: turce cu gem și zahăr; cornulețe; prăjitură cu mere; prăjitură cu brânză dulce; băuturi; ceai din plante locale – tei și mentă; vin fiert; cafea; apă de la fântână.
autor: Delia SESCU BARBU
Pagină realizată cu sprjinul Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I” Timișoara.
