Ulpia Traiana Sarmizegetusa (Hunedoara) a fost în ultimele două secole o sursă importantă de vestigii arheologice. Unele monumente prețioase descoperite aici s-au pierdut pentru totdeauna.Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa din Hunedoara a fost întemeiată de împăratul Traian în primii ani după războaiele daco-romane de la începutul secolului al doilea.Se află la circa 10 kilometri de orașul Hațeg, la poalele munților Țarcu și Poiana Ruscă, vegheat de la distanță de crestele Retezatului.
În apropiere de așezarea antică, Porțile de Fier ale Transilvaniei a fost locul mai multor bătălii istorice, începând din vremea dacilor și până epoca medievală. Cu timpul, romanii, popoarele migratoare și turcii au forțat intrarea prin trecătoarea ce leagă regiunile istorice ale Ardealului și Banatului.
Orașul antic și împrejurimile sale au fost locuite în Antichitate, până când invaziile populațiilor migratoare au dus la distrugerea și abandonarea lor.
Ruinele din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, aflate în Țara Hațegului, au fost cunoscute din epoca medievală. În apropiere, în secolul al XVI-lea, au fost descoperite marile comori de aur ale dacilor, amintite din secolul al XVI-lea.
Ruinele de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa au adăpostit și ele numeroase comori antice. Localnicii le-au scos la iveală începând din secolul al XVIII-lea, iar fundamentele vechiului sat Grădiște (numit și Varhely, actuala localitate Sarmizegetusa) sunt monumentele antice pe care sătenii le foloseau ca materiale de construcții.
Au trecut peste două secole de la primele mari descoperiri din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, însă unii oameni de știință susțin că doar o mică parte din secretele orașului antic au fost aflate. Alte monumente ale Sarmizegetusei s-au pierdut însă cu timpul. „Adevărul“ prezintă povestea „comorilor” pierdute ale orașului antic.
Printre artefactele cele mai prețioase din Sarmizegetusa romană se mai găsea, în secolul al XIX-lea, un mozaic roman, care înfățișa mai multe personaje mitologice, ca Paris, Hector și zeița Victoria.
„În anul 1823, cam în mijlocul satului, săpând locuitorii pentru a așeza fundamentul unei case au dat de un zid care se vedea ca fost perete de casă. Au aflat vereele mai multor încăperi, iar două dintre acestea erau pardosite cu mozaic foarte bine conservat și prețios, din secolul al doilea. În mijlocul unuia dintre aceste mozaicuri era un tablou, care reprezenta o scenă din Iliada, unde Priam cere de la Achile corpul lui Hector. Aici încă era un tablou care repezenta pe Paris între cele trei zeițe. Lângă Paris apărea și Mercur”, informa Aron Densușianu.
Mozaicurile antice de 8,14 x 6,45 metri nu au fost conservate, dar s-au păstrat ilustrările lor. Istoricul George Bariţiu relata despre soarta mozaicurilor şi despre cum unii localnici din Grădiştea, satul ridicat peste ruine, încercau să profite de obiectele antice descoperite prin curţile lor.Familiile nobiliare Nopcsa și Kendeffy din Țara Hațegului au colecționat unele dintre cele mai prețioase monumente, inscripții, statuete și sculpturi adunate de localnici dintre ruinele Sarmizegetusei, cu care apoi și-au împodobit curțile și încăperile castelelor.