Academia Română, filiala Timișoara, Biblioteca Academiei Române, filiala Timișoara, Universitatea Politehnica Timișoara, Societatea Enciclopedică a Banatului, în colaborare cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, filiala „Valeriu Braniște” – Timiș, organizează simpozionul științific „Avram Iancu – bicentenar”.
Simpozionul științific cu tema „Avram Iancu – bicentenar” se va desfășura în Aula filialei Timişoara a Academiei Române, bulevardul Mihai Viteazu nr. 24, vineri 16 februarie, de la ora 11.
În deschiderea evenimentului, va susține un moment oratoric, cuvânt de întâmpinare, profesor doctor inginer, Dan Dubină, academician, președintele Academiei Române, filiala Timișoara, iar moderatorul simpozionului va fi conferențiar universitar doctor, Cercetător Științific gradul 2, Ioan David, director, Biblioteca Academiei Române, filiala Timișoara.
Vor susține comunicări științifice, prof. univ. dr. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române, „Eroul Național Avram Iancu – aspecte controversate”, dr. Ionel-Dorel Sinaci, subprefect al județului Arad, „Acum o sută de ani: ctitorirea Panteonului Moților de la Țebea”, profesor doctor Dumitru Tomoni, vicepreședintele Societății de Științe Istorice din Banat, „O întâlnire neobișnuită: Avram Iancu și Dionisie Păscuțiu. Mărturii despre Avram Iancu în ultimul an de viață”.
În desfășurarea acestui simpozion este inclusă și vizionarea filmului istoric, dramă, „Avram Iancu împotriva Imperiului”, regia, Neagu Theo Thorn, în rolurile principale fiind Horia Fedorca, Kata Pánczél, Paula Hrisu și Alin Panc.
Simpozionul științific „Avram Iancu – bicentenar” face parte din rândul evenimentelor lui 2024 dedicate „Crăișorului Munților”, an care a fost instituit, prin lege, „Anul Avram Iancu”, pentru aniversarea a 200 ani de la naşterea avocatului transilvănean Avram Iancu, strălucit conducător militar şi un important om politic din secolul XIX, liderul moților la Marea Adunare Națională de la Blaj din 3/15 mai 1848, atunci când, prin adoptarea documentului cunoscut sub numele „Petițiunea Națională” (16 puncte), cei peste 35000 de participanți au solicitat Principelui Transilvaniei, Rege al Ungariei și Împărat al Imperiului Austriac, Ferdinand I, din dinastia de Habsburg-Lothringen, dreptul de a folosi limba română în legislaţie şi administraţie, emanciparea Bisericii Ortodoxe Române de sub jurisdicţia Mitropoliei Sârbe, libertatea industriei şi a comerţului, desfiinţarea breslelor, libertatea cuvântului şi a tiparului, asigurarea libertăţii personale şi a întrunirilor, înarmarea poporului şi înfiinţarea gărzii naţionale, învăţământ de toate gradele în limba română, desființarea iobăgiei etc..