Imaginile noi cu frumusețea lui Jupiter, capturate de Telescopul Spațial James Webb, dezvăluie un curent rapid înconjurând ecuatorul la o altitudine nemaiîntâlnită.
Acest tip de curent a fost descoperit în 1979, odată cu trecerea sondelor Voyager pe lângă Jupiter. Curenții sunt produși de vânturi relativ stabile ce bat în apropierea principalelor niveluri de nori ale planetei, în troposferă. Curentul descoperit recent se află la 20 – 40 de kilometri deasupra, în stratosferă, și se deplasează cu o viteză de aproximativ 500 de kilometri pe oră, sau aproximativ de două ori mai repede decât curentele de sub ele, conform raportului astrofizicianului Ricardo Hueso.
„Nu ne așteptam să găsim aceste mișcări ciudate în atmosfera ecuatorială”, spune Hueso, de la Universitatea Țării Țărilor de Jos din Bilbao, Spania. ”Nu există nicio teorie care să prezică o schimbare a vânturilor la această altitudine pe Jupiter”.
Nu este încă clar ce cauzează curentul rapid. „Dacă există mișcări foarte intense, enevoie de energie pentru a produce aceste mișcări”, spune Hueso. Această energie ar putea veni de la furtuni ce se desfășoară sub curent. Poate fi, de asemenea, legată de evenimente mai înalte în troposferă, unde oamenii de știință au observat o bandă în care temperatura și intensitatea vântului oscilează pe parcursul a patru sau mai mulți ani. Cicluri similare peste ecuator au loc și pe Saturn și pe Pământ.
Observațiile anterioare ale lui Jupiter nu fuseseră în stare să producă imagini ale acestei părți a stratosferei. Altitudinea sa se află sub ceea ce observă telescoapele terestre de pe Pământ și deasupra a ceea ce capturează Telescopul Spațial Hubble. Dar utilizând filtre infraroșii speciale, JWST a putut să arunce o privire în această regiune misterioasă.
Imaginile de înaltă rezoluție sunt extraordinare. Cercetătorii au folosit două instantanee ale lui Jupiter, făcute la 10 ore distanță. Bazându-se pe modul în care s-au schimbat caracteristicile atmosferice în acea perioadă, echipa a înregistrat viteza curentului.
Oamenii de știintă sunt de părere că monitorizarea acestui curent ar putea dezlega multe întrebări despre fizica planetelor. Pe cele care se rotesc rapid, precum Pământul și Jupiter, forțele Coriolis îndreaptă curentele atmosferice spre dreapta lor în emisfera nordică și spre stânga lor în emisfera sudică. Dar la ecuator, unde nu există forțe Coriolis, intervin diferiți factori. Prin cercetări suplimentare, oamenii de știință speră să rafineze ecuațiile folosite pentru a descrie atmosfera din jurul ecuatorului.
„Înțelegem fizica altor latitudini pentru că este aceeași fizică care se produce în atmosfera Pământului”, spune Hueso. Dar la ecuator, „nu o înțelegem pe Pământ la nivelul la care am dori, și nu o înțelegem pe Jupiter”.