Chioşcul reprezintă un element artistic care se evidenţiază într-o grădină familială sau într-un parc, mai ales că poate fi prevăzut cu numeroase elemente decorative. Diametrul chioşcului este între 3,0 m și 5,0 m, iar amprenta la sol poate fi circulară, hexagonală, octogonală etc.

Scheletul chioşcului este confecţionat din lemn sau metal, la partea superioară poate fi închis sau deschis, dar trebuie să precizăm că pentru cultivarea viţei-de-vie nu este indicată închiderea, deoarece duce la iluminare şi aerisire insuficiente; eventual prelungim, în partea superioară, vegetaţia de viţă-de-vie. Pe schelet se montează transversal 5 – 6 rânduri de sârmă la o distanţă de 35 – 40 cm una de alta, care vor susţine vegetaţia.

Viţa-de-vie se va planta în exteriorul chioşcului, la o distanţă de 0,75 – 1,25 m între butuci, având grijă să lăsăm liberă o latură, pentru a permite intrarea în chioşc. Butucii se formează în general pe un trunchi scurt şi se conduc sub formă de palmetă etajată cu cordoane bilaterale prevăzute cu elemente de rodire scurte, dar modul de dirijare al coardelor depinde de dorinţa cultivatorului. Interiorul chioşcului poate fi pavat şi prevăzut cu mese rotunde cu scaune sau băncuţe.

Viţa-de-vie poate înfrumuseţa spaţiile de la intrarea în clădiri, sau, în cazul clădirilor înalte, poate fi dirijată în forme artistice la nivelul balcoanelor. De exemplu, la clădirile prevăzute cu copertină, la intrare putem realiza un umbrar de copertină. Astfel, de o parte şi de alta a intrării se plantează câte o viţă-de-vie la care trunchiul se va conduce vertical ascendent până la nivelul copertinei. În primii ani de la plantare, este necesar ca trunchiul să fie susţinut fie de un suport de lemn, fie cu ajutorul unei sârme groase ancorate vertical între sol şi copertină. Deasupra copertinei, la 40 – 50 cm se montează, paralel cu aceasta, o reţea de sârmă de 2 mm Ø cu ochiuri de 20×20 cm. La nivelul copertinei se formează două cordoane bilaterale pe fiecare butuc, dirijate orizontal şi căptuşite cu elemente de rodire scurte, iar lăstarii se vor sprijini pe reţeaua de sârmă la 40 – 50 cm peste copertină, ceea ce permite circulaţia aerului şi buna dezvoltare a strugurilor. Construirea umbrarelor de copertină necesită atenţie la alegerea soiurilor de viţă-de-vie; acestea trebuie să fie rezistente la boli şi la dăunători şi cu creşteri viguroase, pentru a evita aplicarea tratamentelor fitosanitare.

În grădinile familiale care dispun de spaţiu restrâns, viţa-de-vie va fi cultivată în scop ornamental şi mai puţin pentru rod, fiind susţinută pe stâlpi cu diverse forme. Conducerea în umbrelă reprezintă o modalitate de dirijare a viţei-de-vie pe stâlp. În acest scop, se foloseşte o tijă metalică groasă şi înaltă de 1,0 – 2,0 metri, la capătul căreia sunt fixate spiţe din sârmă de fier-beton care fac legătura cu un cerc metalic fixat mai jos cu 20 – 30 cm decât capătul tijei, formând o calotă sau scheletul unei umbrele. Trunchiul viţei-de-vie va fi condus în spirală în jurul tijei metalice, iar coardele de rod de 10 -12 ochi crescute la capătul lui vor fi dirijate pe spiţe, în timp ce lăstarii de pe coarde vor avea creşteri pendente.

În cazul în care, în grădini sau în parcuri avem pomi sau arbori uscaţi, îi putem îmbrăca cu viţă-de-vie. Coroana pomilor va fi tăiată drastic, astfel încât să rămână şarpantele şi o parte din semischelet. Lângă pom se plantează una sau două viţe care, treptat, vor acapara toată coroana pomului, fără o intervenţie specială a cultivatorului. Tăierile de fructificare sunt greu de aplicat în acest caz, iar strugurii dezvoltă neuniform boabele, coloraţia este deficitară şi atacul de boli şi dăunători este mai evident, din cauza microclimatului diferit. Vița-de-vie mai poate fi decorativă și prin colorația deosebită a strugurilor și frunzelor sale. Prin multitudinea de culori a strugurilor săi, vița-de-vie poate rivaliza cu succes cu cele mai frumoase flori.

Vița-de-vie este o plantă frecvent întâlnită în amenajarea străzilor, a spațiilor verzi ale orașelor, comunelor și satelor.

Datorită particularităţilor biologice şi potențialului decorativ, viţa-de-vie este antrenată cu succes în procedeele de amenajare şi creare a spaţiilor verzi ale localităţilor urbane şi rurale. Creşterea şi dezvoltarea vertiginoasă a lăstarilor permit dirijarea viţei-de-vie pentru a crea diverse figuri şi forme arhitectural-decorative. Combinarea particularităţilor agroeconomice şi decorative ale viţei-de-vie permite evidenţierea acesteia comparativ cu alte plante care sunt utilizate în amenajarea spaţiilor verzi.

Tulpinile viguroase şi plastice ale lianei cu lăstari lungi şi cu multe frunze pot acoperi pereţi, pot prelua forma a diverse structuri arhitecturale ca: foişoare, terase, transformă străzile în alei etc.