Într-un nou atac devastator, forțele ruse au lansat peste 40 de rachete către mai multe orașe din Ucraina la începutul lunii iulie, provocând moartea a cel puțin 27 de persoane și rănirea altor peste 100, potrivit informațiilor oficiale anunțate de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Printre orașele grav afectate se numără Kiev, Dnipro și Krivoi Rog, fiecare suferind daune considerabile în urma acestui atac masiv. În Kiev, un spital de copii a fost lovit în timpul raidului, marcând o nouă escaladare a conflictului în regiune. Zelenski a denunțat vehement Rusia pentru acest atac, declarând că Moscova nu poate invoca neștiința cu privire la destinația rachetelor sale și trebuie să fie trasă la răspundere pentru „toate crimele sale”.
Forțele de apărare ucrainene au reușit să intercepteze și să doboare 30 din cele 38 de rachete rusești lansate în timpul acestui atac, conform rapoartelor furnizate de Forțele Aeriene ucrainene. Printre rachetele interceptate se numără o rachetă balistică Kinzhal, patru rachete balistice Iskander-M, o rachetă de croazieră hipersonică 3M22 Zirkon, precum și rachete de croazieră Kh-101, Kalibr și Kh-59/69.
Incidentul survine într-un context tensionat înaintea summitului NATO din Washington, unde Ucraina va fi susținută în fața provocărilor semnalate de invazia Rusiei din urmă cu peste doi ani. Zelenski este așteptat la Varșovia într-o întâlnire premergătoare summitului, unde se va discuta despre modalitățile de sprijinire a Ucrainei în fața agresiunii continue din partea Rusiei.
Summitul NATO are loc într-un moment crucial, marcând aniversarea a 75 de ani de la înființarea Alianței, într-un efort de consolidare a unității și de susținere a membrilor săi în fața amenințărilor la adresa securității regionale și globale.
Conflictul din Ucraina a început în 2014, când Rusia a anexat Crimeea și s-a intensificat în estul Ucrainei între forțele ucrainene și separatiștii sprijiniți de Rusia. Această criză a avut un impact profund asupra stabilității geopolitice în regiune și a provocat tensiuni serioase între Rusia și Occident.
Începute ca o manifestație pașnică în noiembrie 2013, protestele din Piața Maidan din Kiev au crescut rapid în dimensiune și intensitate, cerând demisia președintelui Viktor Ianukovici din cauza refuzului său de a semna acordul de asociere cu Uniunea Europeană și de a aprofunda legăturile Ucrainei cu Rusia.
În 2014, după Maidan și înlăturarea președintelui pro-rus Viktor Ianukovici, tensiunile dintre Ucraina și Rusia au escaladat rapid. Forțele separatiste, sprijinite de Moscova, au preluat controlul în regiunile Donețk și Lugansk, declarând independența față de Ucraina. În răspuns, Ucraina a lansat operațiuni militare pentru a restabili controlul asupra acestor teritorii.
În timpul conflictului, au avut loc multiple incidente de violență și încălcări ale acordurilor de încetare a focului, în pofida eforturilor internaționale de mediere și de implementare a soluțiilor diplomatice. Civilii au fost grav afectați de lupte, cu mii de victime și sute de mii de persoane strămutate.
Președintele rus Vladimir Putin, a justificat intervenția Rusiei în Ucraina prin necesitatea de a proteja minoritățile vorbitoare de limbă rusă și interesele securității naționale. Putin a subliniat că anexarea Crimeei a fost un act de legitimă apărare, în pofida condamnărilor internaționale și a sancțiunilor impuse Rusiei de către Occident. În declarațiile sale publice, Putin a menționat importanța stabilizării situației din estul Ucrainei prin intermediul dialogului politic și a negocierilor diplomatice, dar a subliniat și angajamentul continuu al Rusiei față de susținerea separatismului în regiunile Donețk și Lugansk.
Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a condamnat agresiunea Rusiei și a pledat pentru sprijin internațional puternic pentru Ucraina în fața amenințării continue la adresa suveranității sale. Zelenski a făcut apel la comunitatea internațională să mențină presiunea asupra Rusiei și să sprijine eforturile de pace și negociere. El a subliniat și importanța dialogului direct cu Rusia pentru a ajunge la o soluție politică și diplomatică a conflictului din estul Ucrainei, evitând escaladarea și intensificarea violenței. Zelenski a căutat să promoveze relații constructive cu partenerii internaționali și a solicitat sprijin pentru modernizarea și consolidarea capacităților defensive ale Ucrainei.
În data de 24 februarie 2024, Ucraina a fost martora unui eveniment tragic și semnificativ în cadrul conflictului său îndelungat cu Rusia. Acest atac a avut un impact profund asupra evoluției conflictului și a provocat reacții puternice la nivel internațional.
Cum s-ar putea încheia conflictul din Ucraina?
Vladimir Putin, președintele Rusiei, a exprimat în diverse ocazii poziții și idei despre cum ar putea să se încheie conflictul din Ucraina. În linii generale, Putin a menționat că o soluție durabilă pentru conflictul din estul Ucrainei ar trebui să respecte interesele și drepturile tuturor părților implicate.
Președintele Rusiei a sugerat că o soluție ar putea fi acordarea unui statut special sau autonomie pentru regiunile Donețk și Lugansk, care ar permite acestora să își administreze propriile afaceri interne și să mențină legături speciale cu Rusia. Rusia susține implementarea deplină a Acordurilor de la Minsk, care sunt văzute ca un cadru pentru soluționarea conflictului. Aceste acorduri prevăd, printre altele, un încetarea completă a focului, retragerea armelor grele și organizarea de alegeri locale în regiunile afectate.
