Lucrările de reabilitare din Cetatea medievală Deva au ajuns la final și aduc schimbări în utilizarea spațiilor ansamblului istoric. Cetatea va putea fi din nou vizitată integral, după un deceniu.Cetatea medievală Deva a intrat în șantier în vara anului 2022, iar în ultimii doi ani au fost reabilitate monumentele din Incinta I, care cuprinde Palatul Princiar și curțile interioare ale ansamblului istoric.După ce au fost investite peste 23 de milioane în lucrările de reabilitare, Cetatea medievală Deva se înfățișează, la finalul lucrărilor, cu totul schimbată față de cea din urmă cu un deceniu, când a intrat pentru prima dată în reabilitare.
Înconjurată de ziduri groase de piatră, Incinta 1 din Cetatea medievală Deva a rămas închisă, fiind în șantier, însă Primăria Deva a publicat câteva imagini din interior care arată schimbările prin care a trecut monumentul.Unii localnici au criticat noul aspect al așezării, total schimbat față de ruinele din urmă cu un deceniu, prin care turiștii au bătătorit poteci.Locul cărărilor a fost luat de alei de piatră și de numeroase trepte, iar în curtea acoperită în trecut cu pământ și iarbă a fost amenajată o mică scenă pentru evenimente, în fața unui șir de bănci pentru turiști și viitorii spectatori ai acestora.
Curtea mare din Cetatea medievală Deva va fi dedicată evenimentelor culturale și va fi mobilată cu piese de artilerie de epocă, arme specifice diferitelor epoci istorice prin care a trecut cetatea, în timp ce în pivnița mare vor fi redate, cu ajutorul manechinelor și uneltelor de epocă scene din viața garnizoanei cetății.Pivnița mică va fi transformată într-o încăpere memorială, dedicată lui David Ferencz – fondatorul și primul episcop al Bisericii Unitariene, care a fost încarcerat și a murit în Cetatea Deva, în secolul al XVI-lea. Temnița cetății va fi și ea dotată cu obiecte de epocă medievală, menite să îi redea atmosfera apăsătoare din vremea funcționării ei, arată Primăria Deva.
În urmă cu câțiva ani, Cetatea medievală Deva se număra printre cele mai riscante monumente din România. Chiar și în curtea mare a cetății, stâncile și terenul accidentat acoperit cu iarbă și piatră adăposteau vipere. Mai multe panouri îi avertizează pe turiști de posibilitatea unei întâlniri nedorite cu acestea.Aleile, gazonul și faptul că Incinta I va fi mai intens circulată fac ca riscurile prezentate de vipere să fie reduse. În locurile mai puțin tranzitate, viperele din cetatea Devei au putut fi observate adesea. De cele mai multe ori, întâlnirile nu au avut urmări nefaste pentru vizitatori. Viperele nu atacă omul, spun specialiștii.
„Atenție! Viperele nu atacă omul, viperele se apără când se simt amenințate. Atacă numai în situații limită, când le călcăm și nu le respectăm distanța de confort (de exemplu, punem mâna sau piciorul pe ele, le lovim sau le provocăm)”, informau rangerii din Parcul național Retezat.
Cu timpul, vechea cetate a devenit un reper turistic al Hunedoarei. În ultimul deceniu, incintele sale au fost reabilitate, pe rând, cu ajutorul fondurilor europene atrase de autoritățile locale din Deva.
