În timp, amintirea se desprinde de suflet așa cum smântâna se desfăcea cândva de pe luciul laptelui proaspăt fiert, rămânând din aroma fragedă a vieții doar un abur fluturând în parfumuri de uitare.
Asociația Culturală Tradițională „Negura”, în parteneriat cu Consiliul Județean Timiș, aduce din cuina Banatului multietnic obiceiuri și rețete vechi, pline de savoare prin cofinanțarea proiectului „Patrimoniu cultural bănățean online”.
În Banat totul abundă, iar servirea mesei este un prilej de a-ți etala măiestria în arta preparării mâncării dar și starea socială. O tradiție care se așază în memorie dincolo de timpuri, din ere în care tot universul existențial se învârtea în jurul mesei, o lume în care savoarea mâncărurilor se împletea armonios cu taina povețelor și vorbelor de duh.
Profesorul universitar doctor Ion Bănşoiu spunea că gastronomia „te îndeamnă să vezi cultura românească prin etno – faptul gătitului, învăluit în simboluri, mistere și tradiții tari, te poartă spre tigaie cu sentimentul că-ți șoptesc strămoșii ce și când să faci iar popa te amenință cu degetul după ușă”.
Gustul este ca o călătorie spre vatra ființei, căci dintre toate simțurile numai el parcă nu suferă deformare în calea vremii și te poartă prin timp ca și când lumea nu ar mai avea cântar. Cu toate acestea, viitorul nu are gust, doar trecutul, pentru că doar acesta se poate bucura de amintirea unei vieți.
Din căușul palmelor, din brazdele destinului adâncite de timp, dintre cristale de sare zămislite la umbra frunții, de acolo au răsărit, în muguri de iubire, aromele acelea bogate în suflet cu care viața prinde gust.
Icoana deasupra mesei, rânduiala în care bunicul începe rugăciunea și preparatele pline de savoare, pregătite de bunica toate acestea povestesc despre satul tradițional și timpul copilăriei fericite.
Proiectul propune creșterea nivelului de conștientizare a publicului privind importanța hranei ca și parte a patrimoniului cultural imaterial prin asigurarea unui ecosistem cultural de calitate în județ, promovarea multiculturalității spațiului bănățean și promovarea culturii timișene în circuitul european de valori.
Obiceiurile legate de arta gătitului și rețetele din caietele îngălbenite de vreme, transmise din generație în generație sunt mai mult decât alimente, sunt cultură, tradiții și lecții de viață.
Banatul multietnic este viu în fiecare îmbucătură, costum, obicei, cântec, dans sau grai, în care se regăsește marca identitară a acestui spațiu unic.
Pe doamna Magdalena și colecția sa, care numără peste 500 de elemente de etnografie și ansambluri vestimentare am întâlnit-o într-o zi de vară toridă și ne-a primit cu mult drag și pasiune pentru arta etnografică și tradiții. Costumele vechi din Banatul de Câmpie și de Munte, din ținutul Pădurenilor, Bihor, zona Olteniei
sau Maramureș alcătuiesc un patrimoniu cultural viu, în care croiala și semnele așezate cu grijă de femei iscusite spun povestea unui timp și al unui spațiu în care rânduiala urma mersul astrelor și al anotimpurilor.
Despre meșteșuguri și starea lor actuală am stat de vorbă cu profesorul Remus Irimescu, care ne-a vorbit cu pasiune despre sculptură și olărit și despre tinerii dornici să învețe aceste arte, iar la Dudeștii Vechi am poposit la „Expoziția de etnografie și istorie U bábne” (la bunici) unde comunitatea locală s-a activat și a amenajat interioare tradiționale bulgărești, și mai aproape de noi, din anii 90, precum și o bucătărie tradițională.
