Guvernul român, indiferent de culoare și componență politică, este cunoscut pentru jocul de gleznă pe care îl face periodic. Azi ai o regulă, mâine te trezești cu alta. Azi ai Legea 227 din 2015 privind Codul Fiscal, care ar trebui să fie valabil, an de an, ori dacă e să fie schimbat, să fie schimbat înaintea începerii de an fiscal. Așa se întâmplă în toate țările cu o democrație puternică și cu o politică transparentă vizavi de contribuabil. Te-ai găsit să existe un asemenea comportament la Guvernul Romaniei, care își permite periodic să enerveze întreaga societate! Pardon, mai puțin deputații și senatorii. A schimba macazul la mijlocul unui an fiscal este un abuz impardonabil.

România este o țară săracă. România are zone mai dezvoltate și zone mai puțin dezvoltate. Sigur că orice modificare are impact asupra zonelor mai dezvoltate (București-Ilfov, Banat, Ardeal în majoritatea județelor, Constanța – litoral). Orice guvern din lumea asta are un program de guvernare. Guvernele României, ca și alte guverne din alte țări mai puțin dezvoltate, încalcă cu tupeu aceste programe de guvernare, blocând dezvoltarea economică și încrederea cetățenilor.

Când e o criză globală, născută dintr-o pandemie, sau o criză globală având la bază o criză financiară, în general trebuie să te aliniezi la politicile internaționale (mai ales atunci când toate veniturile tale ca stat sunt mai mici decât cele ale unei mari companii americane).

PIB-ul românesc, în mod real, este afectat de orice măsură care pune presiune pe fondul de salarii, fondul de investiții, relația dintre societatea comercială și stat.

Impozitele de orice fel, care se bazează pe o înțelegere tacită între guvernant și plătitorul de taxe, nu vor genera decât convulsii economice (cu inflația greu de stăpânit) și un nivel de încredere foarte scăzut din partea celui care ar trebui să le plătească. Să vedem ce s-a întâmplat de curând în viața economică și socială a României.

Guvernul Ciolacu, ca orice guvern românesc încropit, a promis una dar, în fapt, a făcut alta, adică: a introdus în Parlament, spre aprobare, o serie întreagă de propuneri care afectează toate domeniile de activitate.

„Obrăznicia” Guvernului României este endemică, creând un dezechilibru continuu în dezvoltarea economică. Spre exemplu, mai jos transcriu câteva dintre propunerile modificărilor legislative:

Impozitul pe microîntreprindere se va împărți în două cote:
1. 1% pentru microîntreprinderile care înregistrează venituri ce nu depășesc 60.000 euro și nu desfășoară activități, principale sau secundare, corespunzătoare codurilor CAEN: 5821 – Activități de editare a jocurilor de calculator, 5829 – Activități de editare a altor produse software, 6201 – Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client), 6209 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației, CAEN: 5510 – Hoteluri şi alte facilități de cazare similare, 5520 – Facilități de cazare pentru vacanțe şi perioade de scurtă durată, 5530 – Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere, 5590 – Alte servicii de cazare, 5610 – Restaurante, 5621 – Activități de alimentație (catering) pentru evenimente, 5629 – Alte servicii de alimentaţie n.c.a., 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor, 6910 – „Activități juridice” – numai pentru activitățile avocaților, 8621 – Activități de asistență medicală generală, 8622 – Activități de asistență medicală specializată, 8623 – Activități de asistență stomatologică, 8690 – Alte activități referitoare la sănătatea umană.
1. 3% pentru microîntreprinderile care înregistrează venituri ce depășesc 60.000 euro sau desfășoară activități, principale sau secundare, corespunzătoare codurilor CAEN: 5821 – Activități de editare a jocurilor de calculator, 5829 – Activități de editare a altor produse software, 6201 – Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client), 6209 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației, CAEN: 5510 – Hoteluri şi alte facilități de cazare similare, 5520 – Facilități de cazare pentru vacanțe şi perioade de scurtă durată, 5530 – Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere, 5590 – Alte servicii de cazare, 5610 – Restaurante, 5621 – Activități de alimentație (catering) pentru evenimente, 5629 – Alte servicii de alimentaţie n.c.a., 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor, 6910 – „Activități juridice” – numai pentru activitățile avocaților, 8621 – Activități de asistență medicală generală, 8622 – Activități de asistență medicală specializată, 8623 – Activități de asistență stomatologică, 8690 – Alte activități referitoare la sănătatea umană.
1. În cazul în care, în cursul unui an fiscal, o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 60.000 euro și o rată a rentabilității de peste 30%, calculată ca raport între profitul contabil și veniturile totale, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care se înregistrează acest caz.
1. Totuși, se menține plafonul de 500.000 euro dacă microîntreprinderea nu depășește plafoanele sau condițiile de la punctele a, b,c, dar, se ține cont de suma veniturilor tuturor societăților legate.
În situația în care, în cursul anului fiscal, oricare dintre asociații unei microîntreprinderi deține, în mod direct sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot și la alte microîntreprinderi, asociații trebuie să stabilească microîntreprinderea/microîntreprinderile care iese/ies de sub incidența aplicabilitatii impozitului pe veniturile microintreprinderii și care urmează să aplica cota de impozitare specifica impozitului pe profit începând cu trimestrul în care se înregistrează situația respectivă, astfel încât condiția de deținere a unei singure microîntreprinderi să fie îndeplinită.
Impozitarea veniturilor din salariile brute și veniturile asimilate salariilor încadrate în domeniul alimentar, IT, construcții, este scutită de impozit până la nivelul de 10.000 lei doar pentru un singur contract, la un singur angajator. Tot ce depășește această valoarea se impozitează.
Veniturile nete din cedarea folosinței bunurilor se calculează prin deducerea din veniturile brute a unei cote de 20% de cheltuieli deductibile.
Micșorarea perioadei de recuperare a pierderilor de la 7 ani la 5 ani.
Plata anticipată până în data de 25 decembrie pentru ultimul trimestru de an fiscal, prin calculul estimativ al profitului prin însumarea veniturilor aferente lunilor octombrie, noiembrie iar pentru luna decembrie se ia în calcul activitatea lunii noiembrie. Regularizarea urmând a se efectua până în luna martie a anului următor.
Se propune plafonarea contribuțiilor din activități individuale, activități de proprietate intelectuala, și toate celelalte venituri obținute din alte surse în afară de salarii și asimilate salariilor, 4 plafoane: 6 salarii – aici avem doar contribuția socială de sanatate ca și plafon minim, 12 salarii, 24 salarii si 36 salarii – acestea se aplică la toate contribuțiile, inclusive la contribuția social de sănătate.
Majorarea cotei reduse de TVA, de la 5% la 9% pentru: accesul la bâlciuri, parcuri de disctracție; livrarea de locuințe ca parte a politicii sociale, livrarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice și altele.
Se modifică definiția locuinței locuibilă ca atare ca parte a politicii sociale: “a) acces liber individual la spațiul locuibil, fără tulburarea posesiei și a folosinței exclusive a spațiului deținut de către o altă persoană sau familie; b) acces la energia electrică şi apă potabilă, evacuarea controlată a apelor uzate şi a reziduurilor menajere; c) sunt formate cel puțin dintr-un spațiu pentru odihnă, un spațiu pentru pregătirea hranei şi un grup sanitar; d) finisajele exterioare includ cel puțin: acoperiș dacă, în funcție de tipul construcției, este prevăzut acest element constructiv, geamuri, ușă de/la intrare; e) finisajele interioare includ cel puțin: pereți finisați cu vopsea, tapet, faianță sau alte elemente utilizate pentru finisare, podele finisate cu gresie, parchet sau alte elemente utilizate pentru finisare, uși interioare, în funcție de proiect; f) instalații sanitare și obiecte sanitare, respectiv vas WC, lavoar și spălător cu cuvă, cu bateriile aferente; g) instalații electrice, inclusiv tablou, doze, întrerupătoare/comutatoare și prize.”
Se elimină reducerea impozitelor locale pentru autovehiculele hibride etc.

Vedeți cât de lungă e lista? Lista e lungă și efectele sunt de durată.

Cine credeți că nu sunt afectați? Păi nu sunt afectații aleșii poporului, cerșetorii și hoții. Aici nu intrăm într-o discuție legată de hoții din Parlament, hoții din administrație, pentru că aici categoria este de jefuitori.

Încurajează aceste taxe corupția? Nu, cât mai ales, evaziunea fiscală, adică exact vectorul pe care toate guvernele din ultimele cincinale spun că vor să o diminueze. Vom reveni în numărul următor cu alte elemente ce țin de strălucita noastră guvernare.