Cei mai mulţi oameni se raportează la moarte ca la o clipă în care funcţiile vitale încetează, iar existenţa individului ajunge la final. Creştinii, având o credinţă bazată pe Înviere, privesc aceasta ca pe un moment transcendental, în care sufletul, desprinzându-se de trup, se întoarce „acasă”, continuând astfel călătoria. Pentru toți însă, procesul de îmbătrânire rămâne unul problematizant, mai ales într-un context al unor severe carențe cu care se confruntă sistemul de stat medical, iar desprinderea de cei dragi e dureroasă. Tocmai de aceea, tema longevității a ajuns să preocupe un procent însemnat al viețuitorilor.
Pandemia a mai tăiat trei ani din speranţa de viaţă
România se află în grupul ţărilor cu cele mai mici valori din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte speranţa de viaţă la naştere. Dacă în 2019, aceasta a fost de 75,6 ani, în 2021 a scăzut cu 2,7 ani, pandemia accentuând fenomenul. Cu un indice de 72,9 ani, în timp ce nivelul mediu al speranţei de viaţă la naștere în ţările Uniunii Europene este de 80,1 ani, România duce o lipsă acută de politici publice pentru recuperarea acestui handicap. Cu toate informațiile care se regăsesc în biblioteci și în mediul virtual, cu experți care își pot începe prestația din timpul etapei preșcolare a individului, când deprinderile pot fi încă formate, statul român întârzie să implementeze o strategie coerentă, axată mai mult pe o educație alimentară și sportivă, pe care fiecare și-o poate asuma.
Cu trei decenii mai mult…
Preocupată de identificarea unui stil de viață sănătos, am documentat, bazându-mă și pe cercetarea dlui Buettner, modelul unor zone în care se poate vorbi despre longevitate. Analizând și din perspectivă sociologică existența unui anumit tipar, am constatat că în toate cele șase arealuri observate există câțiva factori care, cumulați, adaugă vieții individului încă aproximativ trei decenii față de conaționali. Aceste zone sunt insulele Sardinia (Italia), Ikaria și insula stat-monahal Athos (Grecia), insula Okinawa (Japonia), ținutul Nicoya (Costa Rica) și Loma Linda, California (SUA). În aceste comunități unice oamenii trăiesc cea mai sănătoasă și lungă viață.
Cum poţi să ajungi la 100 de ani
Care este stilul care le definește modul de viață, componența hranei ori interacțiunea socială, devenită atât în țările vestice, cât și la noi, problematizantă vom descoperi în edițiile următoare. În Timișoara, am discutat cu reprezentatul unei clinici medicale, care își asumă ca și componentă a tratării pacienților și corectarea stilului de viață. Acesta a declarat că revenirea la unele obiceiuri eliminate de progresul nesănătos al societății, precum și la alimentele care nu-i confiscă individului energia prin timpi îndelungați de digestie, dar și prin reconectarea cu rudele, prietenii și vecinii și acordarea unei atenții crescute pentru suflet sunt factorii de izbândă în acest scop. „Să ştii ce alimente să mănânci şi în ce cantităţi este primul pas ca să poţi ajunge la centenar. Plimbările, grădinăritul unde este posibil, mersul cu bicicleta ca parte a deplasărilor zilnice, respectarea orelor de masă și a unei ambianțe de recunoștință față de Dumnezeu pentru cele pe care le avem, dar și față de cei care ne ajută să ne putem câștiga pâinea de fiecare zi, calda interacțiune cu cei apropiați, o bună gestionare a stresului și alte mici, simple, dar valoroase intervenții pot face această diferență”, a mai spus specialistul medical. Aşadar, după cum vom arăta în edițiile următoare, soluția este adoptarea unui stil de viață sănătos, pe care oricine îl poate copia, indiferent unde locuiește, chiar și în culturile extrem de influenţate de reclame, cu hrană procesată şi sedentarism deja asumat, acest demers putând deveni viabil.
