Mersul într-un ritm alert este mai bun decât alergatul

Știați că beneficiile mersului în ritm alert le depășesc cu mult pe cele ale alergării? În acest articol vorbim despre efectele sale asupra corpului dumneavoastră și despre cum să-l practicați corect.

Cu mult înainte ca sportivii moderni să-i dea numele extrem de bombastic, în limba engleză, power walking sau smart walking, fostul președinte rus și câștigător al Premiului Nobel pentru Pace – Mihail Gorbaciov și soția sa Raisa – erau deja susținători fermi ai acestei activități, care constă practic în mersul vioi, la sfârșitul anilor 1980.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă în prezent ca adulții să meargă cel puțin 10.000 de pași pe zi, ceea ce se traduce printr-o distanță de aproximativ 7 kilometri. În plus, conform Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), mersul vioi cu un ritm mai mare de 4,8 km/h este considerat o activitate aerobă de intensitate moderată. Este recomandat să o realizezi cel puțin 150 de minute pe săptămână.

Una dintre modalitățile de a confirma și înlătura orice îndoială cu privire la faptul că mergeți alert sau pur și simplu mergeți pasiv (lent) este măsurarea ritmului cardiac. Când practicați această plimbare rapidă, ritmul cardiac ar trebui să fie între 64% și 76% din maxim, care poate fi calculat în funcție de vârstă. Faceți acest lucru prin scăderea propriei vârste din 220; De exemplu, un bărbat de 40 de ani ar trebui să aibă 180 de bătăi pe minut, iar atunci când face activitate aerobă de intensitate moderată ar trebui să fie între 115 și 136 de bătăi pe minut.

Mersul în ritm alert este ideal pentru persoanele cărora nu le place să alerge, nu sunt într-o formă fizică optimă sau nu le place să facă mișcare în locuri închise precum sălile de sport. Iar beneficiile sale sunt evidente:

Scade tensiunea arterială și nivelul colesterolului, ceea ce previne problemele cardiace. Îmbunătățește sistemul imunitar.

Sănătatea mentală. „Se știe că activitatea fizică, pe lângă prevenirea și reducerea riscului oricărei boli, are și un efect pozitiv asupra sănătății mintale. Orice activitate fizică determină creierul să elibereze neurotransmițători, precum serotonina și dopamina, iar acestea ne permit să avem senzații plăcute”, spune psihologul Sol Buscio. În același sens, un studiu publicat în Journal of Clinical Medicine a evaluat impactul mersului în aer liber asupra persoanelor cu anxietate și depresie și a constatat că mersul în medii deschise a îmbunătățit în mod eficient starea psihologică a pacienților depresivi și anxioși. Deci, relaxează și îmbunătățește starea de spirit.

Calitatea somnului. Practicarea mersului vioi îmbunătățește calitatea somnului, potrivit unui studiu publicat în revista Sport Science for Health. Cincizeci și patru de adulți sănătoși au participat la o intervenție viguroasă de mers pe jos. După 12 săptămâni, profesioniștii au concluzionat că majoritatea participanților au avut o îmbunătățire semnificativă a duratei și a calității generale a somnului și, de asemenea, o scădere semnificativă statistic a utilizării medicamentelor pentru somn.

Mersul în ritm alert, efectuat constant, îmbunătățește stabilitatea posturală diminuând riscul de cădere, este util în prevenirea osteoporozei și ajută la scăderea în greutate.

Previne diabetul și ajută la controlul nivelului de zahăr din sânge.

Tonifică un număr mare de mușchi, în special gambele, coapsele, fesierii, dar și abdomenul și brațele.

Speranța de viață. Persoanele care practică mersul rapid tind să aibă o speranță de viață mai lungă, potrivit unui studiu realizat de Mayo Clinic Proceedings. Pentru a determina acest lucru, cercetătorii au examinat datele și istoricul sănătății a peste 474.900 de adulți și au descoperit că cei care făceau regulat plimbări rapide aveau șanse mai mari să trăiască cu 13 până la 24 de ani mai mult decât cei care mergeau într-un ritm mai lent de 4,8 km/h.

Acest lucru este indicat de un studiu revelator publicat în revista Arteriosclerosis, Thrombosis and Vascular Biology. Potrivit acestei publicații, atunci când se utilizează cheltuieli energetice similare, alergarea reduce riscul de hipertensiune arterială cu 4,2% și mersul pe jos cu 7,2%. În ceea ce privește riscul de colesterol ridicat, alergarea reduce acest risc cu 4,3% și mersul pe jos cu 7%. Referitor la bolile de inimă, alergatul reduce riscul cu 4,5% și mersul pe jos cu 9,3%. Adică, în toate cazurile, mersul pe jos este mult mai benefic decât alergatul. Și, de asemenea, produce mai puțină uzură și implică un risc mai mic de accidentare sau leziune.

Însă, dacă este efectuat incorect, mersul în ritm alert are și unele riscuri, care pot fi prevenite cu ușurință prin următoarele sfaturi: