Fritz,cel înfrățit în năravuri cu George Simion,balcanizat până în măduva oaselor,plin de nesimțire de timp dâmbovițeană,după ce a stat săptămâni întregi la București,s-a întors la Timișoara.
Pentru că lucrurile nu merg bine în orașul pe care-l gestionează mizerabil,s-a gândit că e bine să mai iasă pe sticlă cu ,,fapte’’ înălțătoare.
După ce că plătesc cele mai mari taxe pe metru pătrat la primărie(15 euro mp/lună),după ce că iarba și buruienile au crescut până la buricul lui Fritz,chiar și pe la Muzeul Banatului(și prin față și prin spate,așa cum îi place lui Fritz) a cășunat pe propietarii de restaurante,care nu-i oferă prânzul și cina gratis lui R.Lațcău,să-i amendeze.
A luat după el televiziunile și a început să peroreze tot felul de inepții împotriva comercianților.Pavelele de pe Corso sunt strâmbe,sunt sparte,iar patratele din marmură care închid colțurile lor lipsesc în foarte multe locuri,creând multe probleme doamnelor cu tocuri înalte care merg la teatru sau la operă.
Fritz rămâne ce a fost mereu: un derbedeu politic, un gargaragiu și un manager de proastă condiție.
