„Inflația lovește perfid, iar economia plutește în ape tulburi”
România se află astăzi într-un moment critic, poate cel mai delicat din ultimul deceniu. Inflația, care a lovit în valuri succesive, continuă să apese pe umerii populației, iar fiecare lună aduce noi scumpiri – nu doar la energie, ci și la alimente, servicii, taxe și chirii. În acest peisaj economic tot mai instabil, viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, trage un semnal de alarmă dur: politica monetară trebuie să rămână predictibilă, coerentă și fermă, altfel România riscă un scenariu de criză în toată regula.
Într-un material recent, Marinescu descrie inflația ca pe o „amenințare economică la adresa bunăstării națiunilor”. O descriere care nu mai pare deloc exagerată. În stradă, în magazine, în casele oamenilor, în conturile firmelor, inflația s-a infiltrat „perfid”, alterând rațiunea calculului economic și adâncind inegalitățile. Este o inflație care erodează încrederea și amorțește consumul: comercianții se protejează crescând prețurile, consumatorii răspund restrângând drastic cumpărăturile. Fiecare reacție alimentează pe cealaltă, într-un cerc vicios greu de rupt.
Inflația actuală: un cocktail exploziv de factori administrativi și panică economică
Viceguvernatorul BNR subliniază un lucru extrem de important: saltul recent al inflației nu este unul pur monetar, așa cum se întâmplă în mod obișnuit. De data aceasta, scumpirile au la bază măsuri administrative – creșterea prețului la energie electrică în iulie și majorarea taxelor indirecte din august. Un lanț de decizii guvernamentale a avut efectul unui cutremur în buzunarele oamenilor.
Dar poate cel mai periculos ingredient este cel pe care Marinescu îl numește „componentă psihologică”. Oamenii se așteaptă la rău – și prin aceste așteptări, realitatea chiar se înrăutățește. Comercianții măresc prețurile ca să se protejeze, iar familiile cumpără mai puțin, temându-se că situația ar putea scăpa de sub control. Economia se contractă nu doar din cifre, ci și din frică.
Economia României, prinsă într-o „constelație de șocuri”
Analiza viceguvernatorului BNR avertizează că România și întreaga lume trăiesc într-un „vârtej de transformări” și într-o constelație de șocuri consecutive – pandemie, criză energetică, tensiuni geopolitice, lanțuri de aprovizionare fragile, scumpiri administrative, creștere de taxe. Această instabilitate permanentă face ca inflația să devină mult mai volatilă decât în anii precedenți. Se schimbă de la o lună la alta, uneori fără o logică aparentă, iar BNR este nevoită să navigheze în ape tot mai tulburi.
De ce BNR refuză să taie dobânda-cheie: un avertisment cu greutate
Mulți analiști au speculat în ultimele luni că BNR ar putea reduce dobânda de politică monetară, pentru a stimula economia și consumul. Marinescu dezminte ferm această ipoteză: o reducere a dobânzii ar fi o măsură ruptă complet de realitatea momentului. Ar risca să dezancoreze așteptările pieței, să destabilizeze încrederea și să ducă la noi creșteri de prețuri.
Rezultatul? BNR ar fi obligată ulterior să intervină cu măsuri mult mai dure, cu efecte negative serioase asupra economiei și a populației. În loc de calmare, ar urma un șoc. Un astfel de scenariu, spune Marinescu, trebuie evitat cu orice preț.
Politica monetară – o navă uriașă, greu de manevrat
Viceguvernatorul descrie politica monetară ca pe o navă de mare tonaj. Când cârma este mișcată, nava nu virează imediat. Schimbările se văd abia după timp – iar dacă apele sunt agitate, virajul devine și mai dificil. În România, spune el, „apele sunt mai tulburi ca niciodată”.
Tocmai de aceea, BNR preferă o abordare prudentă: „wait-and-see”, adică o perioadă în care banca centrală analizează atent datele, riscurile și prognozele, înainte de a interveni. Nu e vorba de pasivitate, ci de responsabilitate. În astfel de vremuri, o decizie luată prea repede poate costa miliarde.
Faza critică: România nu își mai permite greșeli
În spatele tonului ponderat al viceguvernatorului, un mesaj răsună clar: situația este fragilă, iar orice greșeală de politică monetară sau fiscală poate arunca România într-un cerc de instabilitate greu de controlat.
Marinescu indică direct responsabilitatea Guvernului: fără reforme structurale reale, fără reducerea deficitului bugetar, fără responsabilitate în cheltuieli, nicio strategie monetară nu poate avea efectele dorite. România trebuie să își respecte angajamentele față de Uniunea Europeană și să continue drumul spre OCDE, altfel își pierde credibilitatea externă – un risc uriaș într-o perioadă în care capitalul internațional este extrem de sensibil la semnale de risc.
Economia României, în fața unui test de maturitate
În esență, avertismentul este clar: România nu mai are luxul indeciziei. Orice derapaj fiscal poate exploda în inflație, iar orice greșeală monetară poate destabiliza așteptările pieței. Suntem într-o etapă în care orice decizie greșită poate declanșa efecte în lanț: deprecierea leului, creșterea ratelor, scumpirea creditelor, scăderea consumului, închiderea firmelor vulnerabile.
În acest tablou, BNR rămâne una dintre puținele instituții care încearcă să țină „nava economică” stabilă, dar apele sunt extrem de agitate.
Concluzie: România plutește între calm și furtună – iar direcția depinde de deciziile următoare
Materialul semnat de viceguvernatorul BNR este, în esență, un mesaj clar și alarmant către clasa politică, mediul de afaceri și populație: suntem într-un moment în care politica monetară trebuie să rămână previzibilă și fermă, iar măsurile fiscale trebuie calibrate cu responsabilitate maximă. În lipsa acestui echilibru, România riscă nu doar o continuare a inflației, ci o destabilizare economică mult mai profundă.
Într-o lume aflată sub o „constelație de șocuri”, după cum spune Marinescu, România nu mai are voie să greșească. Este timpul pentru maturitate politică, rigoare economică și decizii dificile, dar necesare. Altfel, furtuna care deja se vede pe orizont poate lovi mai repede și mai dur decât ne așteptăm.
