Decizia Federației Ruse de a pune capăt acordului militar bilateral semnat cu România în martie 1994 reprezintă un moment critic pentru arhitectura de securitate din Europa de Est. Măsura, oficializată pe 20 decembrie 2025, nu este una izolată, ci face parte dintr-o strategie amplă de decuplare totală a Moscovei de statele NATO, într-un context geopolitic extrem de tensionat.
Decretul a fost semnat de prim-ministrul rus Mihail Mișustin și publicat pe portalul oficial al guvernului Federației Ruse, instruind Ministerul Apărării să înceteze o serie de acorduri militare încheiate în anii ’90 cu 11 țări europene, printre care Germania, Marea Britanie, Polonia, Bulgaria și România. Practic, Rusia șterge cu buretele ultimele urme ale cooperării militare post-Război Rece cu Occidentul.
România, direct vizată
Acordul româno-rus din 28 martie 1994, semnat de președinții Ion Iliescu și Boris Elțîn, avea rolul de a stabiliza relațiile bilaterale într-o perioadă fragilă, marcată de prăbușirea URSS și de redefinirea sferelor de influență în Europa. Rezilierea lui astăzi transmite un mesaj clar și dur: Moscova nu mai recunoaște nici măcar cadrul minim de dialog militar cu Bucureștiul.
Această decizie vine într-un moment extrem de sensibil, în care România este stat de frontieră NATO, la doar câțiva kilometri de un război activ în Ucraina. Mai mult, retorica Kremlinului privind extinderea operațiunilor militare până la Odesa – ceea ce ar aduce trupele ruse direct la granița României – amplifică îngrijorările legate de securitatea națională.
Un semnal de confruntare, nu de diplomație
Analiștii avertizează că rezilierea acestor acorduri nu are doar valoare simbolică. Ea indică o ruptură definitivă a mecanismelor de transparență, cooperare și comunicare militară, crescând riscul de incidente, escaladări necontrolate și interpretări agresive ale mișcărilor militare din regiune.
Prin anularea acordurilor cu Germania, Polonia, Norvegia, Danemarca, Marea Britanie sau Cehia, Rusia transmite un mesaj fără echivoc: Occidentul este tratat exclusiv ca adversar.
Ce urmează?
Pentru România, decizia Moscovei ridică întrebări grave:
- Cât de vulnerabilă devine regiunea Mării Negre?
- Ce impact va avea această ruptură asupra securității flancului estic al NATO?
- Suntem martorii unui nou prag periculos spre confruntare directă?
Un lucru este cert: rezilierea acordului militar din 1994 nu este un simplu gest birocratic, ci un semnal de alarmă care nu poate fi ignorat. Într-o Europă deja zguduită de război, Rusia pare hotărâtă să închidă definitiv capitolul cooperării și să rescrie regulile securității prin forță.
