Europarlamentarul care a afirmat că România ar fi primit de peste trei ori mai mulți bani de la Uniunea Europeană decât a contribuit este Dan-Ștefan Motreanu, membru al Partidului Național Liberal (PNL) și al Grupului Partidului Popular European (EPP) în Parlamentul European. Este europarlamentar din 2019 și a fost reales în mandatul 2024-2029.
Motreanu este implicat în lucrările parlamentare pe subiecte precum dezvoltare regională, coeziune, politici de mediu și agricultură, dar date recente îl plasează și pe lista celor cu rate de absenteism printre europarlamentarii români, conform unei analize publicate de presa din România — ceea ce ridică întrebări despre activitatea sa efectivă în Parlament.
Declarația legată de suma „primită de peste trei ori față de contribuția României” este folosită ca argument pro-UE, însă nu oferă un tablou complet al eficienței și rezultatelor reale ale finanțării europene.
România în UE: realități economice, absorbția fondurilor și percepția externă
1. Cursul României în UE și contribuțiile reale
De la aderarea la UE în 2007, România a primit zeci de miliarde de euro din fonduri europene pentru investiții în infrastructură, dezvoltare regională sau agricultură, și a contribuit la bugetul comun al UE în mod constant. Estimările oficiale citate de ministrul finanțelor arătau că, până recent, România a primit peste 95 de miliarde euro și a contribuit cu aproximativ 30 de miliarde euro, rezultând un „plus” net teoretic de zeci de miliarde de euro.
Totuși, cifrele brute nu reflectă eficiența reală a utilizării acestor fonduri, întârzierile în implementare sau multe proiecte neterminate — aspecte cu impact direct asupra economiei reale a țării.
2. Absorbția fondurilor europene: peste medie, dar cu avertismente serioase
Date recente oficiale arătau că România a atins un grad de absorbție al fondurilor europene de aproximativ 16-18%, peste media UE, ceea ce arată o îmbunătățire după perioade de absorbție lentă.
Totuși, analize independente avertizează că, în programele curente, absorbția efectivă este întârziată și există riscul pierderii unor miliarde de euro dacă proiectele nu sunt finalizate în termenele impuse de Comisia Europeană.
Această situație ridică semne de întrebare serioase: România poate părea „câștigătoare” în teorie, dar în practică banii nu ajung suficient de repede în proiecte utile sau, uneori, sunt pierduți din cauza procedurilor birocratice.
3. Cum este percepută România la nivelul UE
Pe plan extern, România este văzută ca un stat cu potențial economic important — o economie de piață emergentă și una dintre cele cu cea mai rapidă creștere de după 1989, dar și cu probleme persistente:
- ratingurile de credit sunt inferioare multor state UE din cauza deficitului bugetar ridicat și a guvernanței fiscale instabile, ceea ce poate afecta încrederea investitorilor și accesul la finanțări externe.
- absorbția fondurilor este considerate a fi „loc de îmbunătățire”, România având frecvent întârzieri în implementarea proiectelor, ceea ce a fost semnalat de instituții financiare și organisme europene ca o problemă structurală.
- moneda națională este încă leul, iar tranziția către adoptarea euro a fost amânată în mai multe rânduri, reflectând dificultăți economice și de convergență reală.
Concluzie: cifrele nu mai pot fi prezentate ca povestea perfectă
Declarațiile europarlamentarului Motreanu despre „beneficiul net” de zeci de miliarde de euro se bazează pe comparații brute între sumele alocate și cele plătite către bugetul UE, dar nu transmit imaginea completă a situației României în Uniunea Europeană.
România continuă să beneficieze de fonduri comunitare importante, dar impactul real este diminuat de ritmul lent de absorbție, probleme administrative și întârzieri care pun presiune pe economia internă. În același timp, perspectivele asupra adoptării euro sau reducerea deficitului bugetar rămân incertă, iar percepția externă este de prudență: fondurile sunt o oportunitate, dar utilizarea lor eficientă este încă o provocare majoră.
