România a atins un record european în reducerea poluării, reușind să-și decupleze creșterea economică de emisiile de gaze cu efect de seră într-un ritm mai rapid decât orice alt stat din UE. Datele recente arată că, față de nivelurile din 1990, emisiile totale de gaze cu efect de seră ale țării au scăzut cu aproximativ 75%, în timp ce Produsul Intern Brut real s-a dublat pe aceeași perioadă. Această transformare reflectă una dintre cele mai rapide tranziții energetice din Europa post-comunistă.
Factorii principali ai acestei evoluții includ restructurarea puternică a economiei după căderea comunismului, închiderea unor fabrici poluante, aderarea la Uniunea Europeană în 2007 și adoptarea unor standarde de mediu mai stricte. În plus, investițiile semnificative în energie regenerabilă, cum ar fi parcurile eoliene și solare, dar și extinderea duratei de viață a centralei nucleare de la Cernavodă, au redus intensitatea emisiilor – adică poluarea generată de fiecare unitate de creștere economică – cu 88% în ultimele trei decenii.
Această decuplare între creșterea economică și poluare este considerată un rezultat rar și remarcabil în rândul țărilor europene, demonstrând că o economie poate crește fără a genera proporțional emisii tot mai mari. Cu toate acestea, tranziția a avut și costuri sociale semnificative: comunități dependente de industrie grea sau minerit au pierdut locuri de muncă, iar mobilitatea forței de muncă spre sectoare mai moderne s-a realizat lent pentru anumite regiuni. Experții atrag atenția că, pe termen lung, menținerea tendinței pozitive depinde de politicile publice continue care să prioritizeze energia curată și să evite recurgerea excesivă la combustibili fosili, în timp ce UE își propune obiective climatice și mai ambițioase pentru următorii ani.
