Consiliul Județean (CJ) Timiș propune un proiect-pilot de reformă administrativă fără precedent în România prin care încurajează comunele mici să se unească pe baze voluntare. Inițiativa, lansată joi de președintele CJ Timiș, Alfred Simonis, urmărește să răspundă problemelor financiare tot mai acute cu care se confruntă multe localități rurale.
Context și motivație
Numeroase comune din România au bugete restrânse și resurse limitate pentru proiecte de infrastructură esențiale precum rețele de apă și canalizare, modernizarea școlilor sau drumuri comunale. În multe cazuri, administrațiile locale mici aproape nu mai reușesc să funcționeze eficient, iar accesul la finanțări devine tot mai dificil pe fondul costurilor administrative ridicate. Consiliul Județean Timiș pleacă de la această realitate și propune un model de reformă administrativă bazat pe cooperare și stimulente financiare, nu pe impunere.
Mecanismul propus
Potrivit planului anunțat de Simonis, CJ Timiș dorește să înființeze un fond județean dedicat susținerii comunelor care aleg, în mod voluntar, să se comaseze. Dacă două sau trei comune decid să se unească într-o singură unitate administrativ-teritorială (UAT), acestea vor primi sprijin financiar din partea CJ Timiș. Sumele oferite variază între 10 și 20 de milioane de lei, în funcție de numărul de locuitori și pot fi folosite pentru investiții locale importante. Banii vor fi acordați indiferent de culoarea politică a primarilor implicați, subliniind caracterul non-politic al măsurii.
Sprijinul financiar este gândit ca un parteneriat între CJ Timiș și unitățile administrativ-teritoriale implicate și nu impune termene limită sau obligații forțate pentru comuniile care nu doresc să se alăture. Decizia finală aparține exclusiv comunităților locale și aleșilor acestora.
Scopul reformei și apelurile către autoritățile centrale
Pe lângă susținerea locală, Simonis îndeamnă și Guvernul României să creeze un fond național de sprijin pentru comasarea voluntară a comunelor la nivelul întregii țări. Argumentele sale se referă la faptul că reformarea structurii administrativ-teritoriale ar reduce cheltuielile administrative, ar elimina redundanțele birocratice și ar permite o utilizare mai eficientă a banilor publici pentru proiecte de dezvoltare.
Reacții și perspective
Până în prezent, inițiativa nu a fost implementată efectiv, fiind încă la nivel de propunere și discuție publică și administrativă. Rămâne de văzut care va fi răspunsul primarilor din județ și dacă modelul propus va genera fuziuni reale între comune. Dacă această reformă va avea succes în Timiș, ar putea servi ca un precedent pentru alte județe din România.
