Datoria publică a României a ajuns, în noiembrie 2025, la 1.121 mld. lei, echivalent a 60,2% din PIB-ul estimat (60% din PIB în octombrie). România a încălcat, astfel, încă un criteriu de convergenţă al Tratatului de la Maastricht, care stabileşte paşii obligatorii pentru adoptarea monedei euro.
Concomitent, dobânzile la credite au sărit, anul trecut, peste pragul de 50 de miliarde de lei (10 mld. euro), adică tot atât cât a luat România de la UE, prin PNRR. De asemenea, procentul de 2,6% din PIB plătit, în 2025, pentru dobânzile la credite, este el însuşi un record. Practic, de la criza Covid încoace, dobânda nominală anuală la credite a crescut de 3,5 ori.
De la criza din 2020 până în noiembrie anul trecut, România a împrumutat 623 mld. lei (125 mld. euro), în vreme ce, raportat la PIB, datoria s-a amplificat cu 13,6 puncte procentuale. Doar în primele 11 luni din 2025, România a împrumutat 156 mld. lei (31 mld. euro). Povestea mai puţin edulcorată este că, în trecut, probabil mai puţin în 2025 din cauza constrângerilor bugetare, aceşti bani s-au dus în consum, alimentând creşterile de salarii şi de pensii.
