România rămâne una dintre țările Uniunii Europene cu cea mai slabă reprezentare a femeilor în politică. Datele publicate de Eurostat arată că procentul femeilor care ocupă funcții în Parlament și în Guvern este semnificativ sub media europeană, plasând țara noastră printre ultimele locuri din UE.
Doar una din cinci persoane din Parlament este femeie
Potrivit statisticilor Eurostat, în 2024 femeile ocupau doar 19,5% din locurile din Parlamentul României. Media Uniunii Europene este de aproximativ 33,4%, ceea ce înseamnă că România se află mult sub nivelul european.
Situația este atât de dezechilibrată încât România se află printre ultimele trei state membre în acest clasament, alături de Cipru și Ungaria, țări unde reprezentarea feminină în legislativ este, de asemenea, foarte redusă.
În contrast, statele nordice domină clasamentul european. În Suedia, Finlanda și Danemarca, aproape jumătate dintre parlamentari sunt femei, iar echilibrul de gen este mult mai apropiat de realitate.
Situația este ceva mai bună în Guvern
La nivelul executivului, România stă puțin mai bine, însă tot sub media europeană. În 2024, femeile ocupau aproximativ 30% din funcțiile din Guvern, în creștere față de circa 20% în 2014.
Chiar și așa, procentul rămâne sub media Uniunii Europene, unde femeile dețin 35,1% dintre pozițiile guvernamentale.
În unele state europene, echilibrul de gen este mult mai vizibil. Finlanda, de exemplu, are aproximativ 60% femei în guvern, iar în Belgia, Estonia și Franța cel puțin jumătate dintre miniștri sunt femei.
Problemele nu se opresc la nivel național
Datele arată că reprezentarea femeilor este redusă și în administrația locală din România. De exemplu, doar 6,5% dintre primari sunt femei, mult sub media europeană de aproape 19%.
Și în consiliile județene sau locale situația este similară, România situându-se constant sub media europeană în ceea ce privește participarea femeilor la deciziile politice.
Un deficit de reprezentare
Specialiștii atrag atenția că această situație reflectă probleme structurale în politica românească: acces limitat al femeilor la funcții de conducere în partide, lipsa unor mecanisme de promovare și o cultură politică dominată încă de bărbați.
În condițiile în care femeile reprezintă peste jumătate din populație și o mare parte dintre alegători, lipsa lor din structurile de putere ridică semne de întrebare privind echilibrul democratic și diversitatea deciziilor politice.
Astfel, deși în ultimul deceniu s-au înregistrat unele progrese, România rămâne încă departe de standardele europene în ceea ce privește reprezentarea femeilor în politică.


















