Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) continuă seria de evenimente dedicate publicului larg printr-o nouă întâlnire organizată în cadrul „Conferințelor Arheotim”, un proiect academic care își propune să aducă mai aproape de comunitate teme importante din domeniul arheologiei și al istoriei antice. Evenimentul din această ediție propune o incursiune într-unul dintre cele mai fascinante și controversate fenomene religioase ale lumii antice: cultul lui Mithras.
Conferința intitulată „Mithras – de la orientalismul ezoteric la arheologia practicilor sociale” o are ca invitată pe Mariana Elena Egri, cercetător științific gradul II la Institutul de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române, filiala Cluj, și conferențiar universitar la Universitatea Babeș-Bolyai. Cu studii doctorale realizate la University of Cambridge și o activitate științifică recunoscută la nivel internațional, Mariana Egri este specializată în arheologia epocii târzii a fierului și a perioadei romane, concentrându-se asupra interacțiunilor culturale, practicilor rituale și formării identităților în lumea antică.
Tema conferinței pornește de la istoria cercetării cultului lui Mithras, care a intrat în atenția mediului academic la sfârșitul secolului al XIX-lea, odată cu publicarea lucrărilor savantului Franz Cumont. De-a lungul timpului, lipsa izvoarelor scrise directe, combinată cu iconografia bogată în simboluri și cu caracterul inițiatic al cultului, a alimentat numeroase interpretări spectaculoase și teorii controversate. Astfel, Mithras a fost adesea prezentat în imaginarul modern drept un posibil rival sau chiar un predecesor al creștinismului, ipoteze care astăzi sunt reevaluate critic de către cercetători.
Noua conferință propune însă o schimbare de perspectivă asupra acestui fenomen religios. În locul interpretărilor exclusiv simbolice sau iconografice, cercetările arheologice recente pun accent pe analiza practicilor sociale și rituale ale comunităților care practicau cultul mithraic. Printr-o abordare interdisciplinară, bazată pe studierea contextului arheologic și pe analiza materialelor descoperite în situri, specialiștii încearcă să reconstituie modul concret în care ritualurile religioase modelau experiența credincioșilor și relația lor cu divinitatea.
Un element central al acestei abordări este conceptul de „biografie a siturilor”, care urmărește evoluția spațiilor sacre în timp și modul în care acestea reflectă transformările comunităților care le utilizau. În cazul mithraismului, templele dedicate zeului Mithras – cunoscute sub numele de mithraeum – erau adesea spații restrânse, subterane sau semi-subterane, unde aveau loc ritualuri inițiatice rezervate unui grup limitat de participanți.
