Dacă aveți drum prin preajma Muzeului Național al Banatului, v-ați bucura tare să vedeți o expoziție de sculptură în aer liber și două expoziții găzduite în clădirea de pe strada Martin Luther nr. 4. Două dintre ele aparțin Fundației Herczeg, iar a treia, sculptorului Bata Marianov. Toate trei însă, în opinia mea, sunt expoziții polemice implicite sau, de ce nu, semiexplicite. Subtil polemice cu un anume fel de a ideologiza arta și de a o duce într-un discursiv accentuat, iar ceva mai explicit polemice atunci când refuză și un soi de înregimentare în corul manifestărilor. De altfel, cum bine știm, unele minunate, altele mai puțin, iar altele, după gust. Dar, așa cum se știe, e loc sub soare pentru toți și nu cred că e cazul să fim mai acri decât merită arta… Când e…
Așadar, prima expoziție, pe spațiul verde ce dă spre fântâna Punctelor Cardinale, este o „ikebană” de andezit și oțel alcătuită de nume timișorene și de pe alte meleaguri: Nimbus Ambrus, Cătălin Bădărău, Toma Libotyan, Attila Tamas, Eugeniu Țîbuleac și Dan Vișovan.
Cea de-a doua, cu titlul Artiști din Timișoara în colecția Herczeg, găzduită de mansarda B1 a Muzeului Național al Banatului, înseamnă o selecție de 52 lucrări de pictură, grafică și sculptură, create de 38 artiști în perioada 1972-2023. Curatoriată de muzeograful Marius Cornea, selecția ilustrează evoluția artelor vizuale din Timișoara în ultima jumătate de secol. Întâmplător — de fapt, nu! — am fost aproape de familia Herczeg în ultimii aproape 20 de ani și am participat la taberele de artă de la Gărâna, la taberele de sculptură din Timișoara sau cu prilejul altor expoziții la Muzeul de Artă sau în Ungaria. Și îmi amintesc cu afecțiune cum, alături de Lucian Perescu, dar consiliat de regretatul nostru prieten Ștefan Călărășanu, a organizat tabăra de sculptură în lemn „La Castel” în parcul din apropierea Castelului Huniade în anul 2009. De fapt, alături de Ștefan Călărășanu, în expoziție sunt prezente nume mari ale artei timișorene, de la Peter Jecza, la Ștefan Bertalan, Magda Ziman, Diodor Dure, Leon Vreme, Xenia Eraclide Vreme, Szakats Bela, Silviu Oravitzan, Constantin Flondor, Ciprian Radovan, Doru Tulcan din „garda veche”, ca să scriu așa. Alături de generația următoare din care îi amintesc aici pe Dana Constantin, Doina Mihăilescu, Dan Palade, Constantin Răducan, Dacian Andoni, Viorel Cosor, Călin Beloescu, Adriana Lucaciu. Și pe generațiile următoare, între care puteți admira lucrări ale lui Gheorghe Fikl, Cristian Sida, Kocsis Rudolf, Tajó sau, last but not least, Bogdan Rață. Sunt sigur că am uitat să amintesc și alte nume, dar scopul semnalării de față nu este de a face un rezumat, ci de a vă invita la vizionare.
Și, era să uit, felicitări lui Claudiu Ilaș, managerul Muzeului Național al Banatului, a cărui prietenie cu Delia și Andy Herczeg a fost prilejul și altor întâlniri cu arta în instituția pe care o conduce. Despre expoziția lui Bata Marianov, în ediția următoare a săptămânalului.
