Partidele, care au oareșce osânză, fac, din când în când, prin organizațiile teritoriale, în speță cele județene sau municipale, diferite sondaje de opinie. Nu-i vorbă, că și la nivel național se fac sondaje. Cele de la nivel național, în general, sunt mai apropiate în a reda opiniile și opțiunile de vot ale cetățenilor, dacă sunt făcute de organizații profesionale, care respectă deontologia și etica procesului de aplicare a chestionarelor. Majoritatea sondajelor se fac cu precădere în anii electorali, la ceva distanță de momentul alegerilor locale, parlamentare sau europarlamentare. De câteva săptămâni, în județul Timiș, liberalii și pesediștii au trecut la sondarea opiniei publice. Cam pe șest, fără prea mult tam-tam. Aș zice cam neprofesional, pentru că modalitatea de sondare este prea puțin profesională.
O serie de criterii privind rezolvarea chestionarului nu sunt aplicate corect în cadrul campaniei.
Apoi, faptul că aplicanții chestionarului sunt recrutați din rândul membrilor de partid (nu toți), nu oferă o bază sigură pentru un rezultat corect.
Faptul că în multe situații aplicanții completează cu aproximație vârsta respondentului sau ocupația, este deja un lucru care nu asigură corectitudinea aplicației.
În comunele și orașele mici, pesediștii au ales să-și trimită echipele de sondare în fața primăriilor, supermarketurilor, sau a unor magazine mici (fiind folosiți uneori chiar funcționari din primărie, probabil membri de partid).
Peneliștii au folosit și o formulă indirectă, sondajul telefonic, dar au ales sfârșitul de săptămână pentru aplicarea chestionarului.
Un lucru demn de luat în seamă a fost faptul că pe lista cu candidatură la președinția Consiliului Județean Timiș a fost trecut Sorin Grindeanu deși, în urmă cu două săptămâni, la ședința Biroului Județean PSD, nu se discutase nimic despre această chestiune, nefiind nominalizat.
În ce privește rezultatele acestor sondaje, există două posibilități: sau se vor face publice sau nu se fac. De regulă, cele care se fac publice se coafează/toaletează,
modificându-se din pix procentele pentru unul sau altul dintre posibilii competitori. Bineînțeles, la înțelegere cu aplicantul chestionarului.
Așa știrbe sau șchioape cum sunt, sondajele sunt folosite de liderii politici locali pentru a influența lista electorală și pentru a scoate din joc anumiți competitori nedoriți. Unii dintre aceștia fiind mai vizibili, mai vocali, alții având o ascensiune prea rapidă în cadrul organizației de partid, punând în pericol scaunele șefilor de organizație județeană, municipală, orășenească sau chiar comunală.
Se va flutura rezultatul sondajului trucat sau neprofesional făcut, ca un element de sprijin al unei viitoare decizii politice.
Așadar, sondajul, chiar diletantistic făcut, are un rol care trebuie să asigure victoria uneia din taberele sau grupările din interiorul organizației politice. Uneori, direcția este dată de câte o întrebare pusă cu dichis în chestionarul sociologic. Șeful județean sau municipal de la respectivul partid va spune: „Măi, n-am ce face, asta e voința populară, iar eu trebuie să o respect!”
Deocamdată, numai două partide au făcut sondaje. Rezultatele lor s-ar putea să nu le aflăm, s-ar putea să le aflăm. AUR-ul, U.S.R.-ul, PMP-ul, PRO România încă nu au anunțat nimic în legătură cu vreun sondaj făcut cu resurse proprii, pentru stabilirea unor viitori candidați la listele electorale ale alegerilor locale, parlamentare sau europarlamentare.
Timp mai este, problema este dacă sunt și procente îmbietoare.
