Dr. Lucian Vasile Szabo a prezentat ultima comunicare a acestei sesiuni ce a fost dedicată serbării Culturii Naționale, comunicare intitulată „Eminescu, Slavici și introducerea în comunicarea politică”, la finalul căreia a subliniat că, atunci când prietenul lui Slavici, Eminescu, deceda, Ioan Slavici se afla în închisoarea de la Vác, fiind condamnat un an pentru că a fost acuzat de autoritățile austro-ungare, apărând drepturile românilor din Transilvania, de „agitație împotriva statului” și, de asemenea, dr. Szabo a adus în atenție faptul că, azi, locul în care Slavici a fost închis nu este marcat de trecerea marelui scriitor și jurnalist născut în 18 ianuarie 1848 la Șiria, în zilele noastre acea închisoare fiind una… banală.
După acest moment a urmat prezentarea volumului intitulat „Români de seamă din Viena de altădată (1683-1918)”, semnat de dr. Dorin-Ioan Rus și preot prof. dr. Nicolae Dura. Dr. Ioan David, director al Bibliotecii Academiei, filiala Timișoara, moderatorul evenimentului, a oferit cuvântul preotului dr, Ionel Popescu, vicar eparhial la Arhiepiscopia Timișoarei, paroh la Biserica „Naşterea Maicii Domnului’’ din cartierul timișorean Iosefin, care a susținut un moment oratoric în care a vorbit despre acest volum.
În cuvântul rostit, preot dr. Ionel Popescu a prezentat autorii volumului, aflați în Aula Academiei Române, filiala Timișoara. Din prezentare, rezumăm în cele ce urmează, preot prof. dr. Nicolae Dura a studiat teologia la Cluj, la Sibiu, la București, unde a obținut doctoratul cu preotul profesor Constantin Galeriu, din 1993 și până în prezent, este paroh la Viena, la Biserica „Învierea Domnului”, este membru în comitetul de conducere al Consiliului Mondial al Bisericilor din Austria și președinte din 2010-2014, între 2007-2019 a predat la Colegiul Universitar de Pedagogie al Bisericilor din Viena și este membru în Senatul acestei instituții de învățământ, are șase volume de autor și două în colaborare; dr. Dorin-Ioan Rus, absolvent al facultății de istorie din Sibiu și doctor în istorie, tot la Sibiu, a fost cercetător științific la Muzeul de Istorie, Mureș, secția Istorie, apoi cercetător în Austria, la Viena, din 2009-2011 și Graz, unde actualmente este cercetător la arhiva Universității „Karl-Franzens”. În 2019 a fost distins cu premiul „George Barițiu” al Academiei Române pentru lucrarea „Wald – und Ressourcenpolitik im Siebenbuergen des 18. Jahrhunderts” („Politica pădurilor și a resurselor în Transilvania secolului al XVIII-lea”).
După prezentarea autorilor, despre carte, părintele Ionel Popescu a spus, printre altele: „Demersul acesta istoriografic pune în valoare, așadar, aceste personalități care au ostenit în câmpul culturii, literaturii, artei, spiritualității românești, și nu sunt cu nimic mai prejos decât personalitățile vremii lor din țările Occidentale. Foarte important de semnalat este faptul că: marea lor majoritate (îi numărăm pe degete pe cei care-au rămas în Viena sau în alte părți sau, din varii motive, au fost înmormântați acolo) au revenit acasă, în România, în Banat, în Ardeal, în sudul țării, în est, cu bagajul de cunoștințe excepțional acumulat acolo și au pus umărul la temeluirea culturii noastre naționale, la dezvoltarea artei de toate felurile, de toate componentele artei și pictură și sculptură și muzică șamd și, foarte important, la înfăptuirea unității naționale. (…). Aceasta este o carte de care țara noastră, biserica noastră, cultura noastră avea nevoie”.
În paginile acestui volum se regăsesc 397 personalități, printre acestea fiind și Eminescu și Slavici, intelectuali români (dintre care 71 au fost și membrii ai Academiei Române), care s-au legat într-un fel și într-o anumită perioadă de Viena, au studiat la Viena, și-au luat doctoratul acolo, au lucrat sau au fost ofițeri până la cel mai înalt grad în armata imperială, fiind decorați pentru meritele lor deosebite, unii dintre ei ajungând în România unde au luptat în Războiul de Independență, iar mai târziu în Primul Război Mondial.
În cuvântul rostit la prezentarea volumului, istoricul Dorin-Ioan Rus a spus, printre altele, „cartea de care vă vorbim, dac-ar fi să ne gândim după ceea ce spune un filosof german, actual profesor la Jena, Michael Maurer, se încadrează în istoria culturii, dar cuprinde toate paradigmele, zeigt paradigma, reisekultur și denkmäl. Deci, aici avem monumente, avem biografii, chiar dacă nu avem microistorii încă și avem, sigur, reisenkultur, deci cultura călătoriei, și-ar fi foarte-foarte frumos odată să vedem cum au călătorit acești oameni de la locurile lor de baștină, până la Viena, ce-au văzut din trăsură, ce-au văzut din tren, cum au trăit ei acolo, cum au relaționat acești oameni care au trăit chiar în orașul de unde a izbucnit marea pandemie de holeră de la 1873…”.
Co-autor al volumului, preot dr. Nicolae Dura, în scurtul moment oratoric susținut, a vorbit despre anul 1883, când a avut loc cel de-al doilea asediu al Vienei, moment în care s-au aflat implicați și oșteni ai țărilor române, părintele Dura spunând că „am avut 24000 de soldați, în partea de sud a Vienei, cantonați, iar în nord-vest au fost 4000 de moldoveni cu Jan Sobieski”, după care a continuat să prezente volumul, amintind că pe ulițele Vienei nu s-au plimbat doar Wolfgang Amadeus Mozart, Ludwig van Beethoven, Johann Strauss, Sigmund Freud, Carl Gustav Jung sau Immanuel Kant, „ci și acești mari români și orice român care bătătorește străzile Vienei poate să intre în acest simțământ al românilor care-au trăit acolo”.
Lucrarea intitulată „Români de seamă din Viena de altădată (1683-1918)”, scrisă de preot prof. dr. Nicolae Dura și dr. Dorin-Ioan Rus, are 480 pagini, a apărut la Editura „Andreiană” din Sibiu, în anul 2023, cuvintele introductive fiind semnate de ÎPS Mitropolit Serafim al Germaniei, Excelenta Sa Emil Hurezeanu, ambasadorul României la Viena, dr. Ioan Aurel Pop, Președintele Academiei Române.
