Încălzirea globală a devenit o problemă presantă în ultimii ani, captând atenția oamenilor de știință, a factorilor de decizie politică și a publicului larg deopotrivă. Pe măsură ce temperatura Pământului continuă să crească, este crucial să înțelegem adevărul din spatele încălzirii globale, cauzele, impactul și soluțiile potențiale. Menționez încă de la început că acest articol menține un ton obiectiv informativ, fără a avea pretenții de comunicare științifică. Să vedem în primul rând la ce se referă acest fenomen. Încălzirea globală este reprezentată de creșterea pe termen lung a temperaturii medii a suprafeței Pământului, cauzată în principal de acumularea de gaze cu efect de seră, dintre care un rol major îl au bioxidul de carbon și vaporii de apă, ce împreună au o contribuție importantă la creșterea temperaturilor globale. În editorialul următor vom vedea cum se poate ca bioxidul de carbon, care reprezintă în prezent doar 0,04% din compoziția atmosferei, să aiba o influență atât de importantă în catalizarea acestui fenomen. Și nu vă ascund faptul că până la a afla explicația și eu m-am îndoit de acest lucru!
Deci principalele cauze ale încălzirii globale sunt reprezentate de activități umane cum ar fi arderea combustibililor fosili, defrișările, procesele industriale, practicile agricole moderne și, nu în ultimul rând, războaiele, toate contribuind, sub o formă sau alta, la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin acestea la creșterea nivelului vaporilor de apă din atmosferă și, în final, la creșterea temperaturilor globale.
Cele menționate mai sus s-au adăugat factorilor naturali care joacă, de asemenea, un rol prin erupțiile vulcanice, radiațiile solare și chiar prin variațiile orbitei Pământului, care pot, de asemenea, să influențeze sistemul climatic, dar într-o măsură mai mică. Impactul încălzirii globale se materializează în creșterea temperaturilor, topirea calotelor glaciare, creșterea nivelului mării, perturbarea ecosistemului planetar și, în final, toate acestea duc la afectarea sănătății omului.
Conexe creșterilor de temperaturi sunt valurile de căldură, secetele și evenimentele meteorologice extreme mai frecvente, mai intense și apărute în zone scutite până la un moment dat. Legat de al doilea impact major, pe măsură ce temperaturile cresc, ghețarii și calotele glaciare se topesc, contribuind la creșterea de nivel a oceanului planetar. Acest fenomen reprezintă o amenințare semnificativă pentru comunitățile riverane mărilor, insulele joase dar și pentru ecosisteme. Perturbarea ecosistemului planetar duce la schimbări în habitatele speciilor, modificând modelele de migrație și ducând la dispariția speciilor vulnerabile. Extrem de sensibile sunt, spre exemplu, recifele de corali, în cazul cărora creșterile de temperatură duc în prima fază la fenomenul de albire și apoi la moarte, împreună cu toate ființele vii dependente de ele.
În fine, impactul încălzirii globale asupra sănătății umane se materializează în creșterea bolilor legate de căldură, răspândirea la scară din ce în ce mai largă a bolilor Infecțioase și creșterea incidenței bolilor legate de reducerea calității aerului ca urmare a poluării.
Și acum se pune întrebarea legitimă: ce e de făcut ? Mergem înainte ca și până acum cu gândul că noi, ca generație, nu vom avea prea mult de suferit și că nu au decât să se descurce generațiile viitoare cum vor putea? Dar generațiile viitoare nu sunt reprezentate oare de urmașii noștri direcți, adică de copiii noștri? Deci, ce e de făcut?
Este clar că sunt necesare strategii de adaptare și de atenuare a fenomenului. Trebuie reduse emisiile de gaze cu efect de seră și în special emisiile de bioxid de carbon. Tranziția către resurse regenerabile de energie, îmbunătățirea eficienței energetice și implementarea sistemelor de transport durabile sunt, de asemenea, pași esențiali în atenuarea încălzirii globale. În plus, stoparea defrișărilor, dublată de împăduriri și reîmpăduriri, poate ajuta la absorbția bioxidului de carbon în exces.
Dar nu se pot lua măsuri globale fără cooperare internațională prin acorduri globale cum este Acordul de la Paris, prin acorduri între națiuni și, mai presus de documente semnate, prin respectarea acestor acorduri! În fine, mai sunt strategiile de adaptare și încă destule altele.
După cum se vede, oamenii stau bine cu teoria dar, din păcate, în practică fac ceea ce se știe. Adică nu s-a stins complet pandemia și au reînceput războaiele, iar omenirea în ansamblul ei se comportă față de Pământ ca și când ar avea o planetă de schimb apropiată și abordabilă pe care să se mute la nevoie. Se comportă „ca și când ar avea” pentru că, în realitate, nu are această planetă de schimb și cum nici nu se întrevede vreo perspectivă realistă în această privință, singura soluție este ca oamenii să salveze ce se mai poate salva! Până nu e prea târziu… Unii spun că dacă nu se intervine energic acum, în mai puțin de 100 de ani schimbările vor deveni dramatice și în măsură importantă ireversibile. Și ce înseamnă 100 de ani în viața unei planete ? Poate că echivalentul unei secunde…
