România se află în fața unei schimbări majore în privința industriei jocurilor de noroc, după ce Guvernul a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 7/2026, act normativ care transferă o parte esențială din puterea de decizie către autoritățile locale. Dacă până acum autorizarea sălilor de jocuri era gestionată exclusiv la nivel central, prin Oficiul Național al Jocurilor de Noroc, noile prevederi permit consiliilor locale să decidă dacă aceste activități mai pot funcționa pe teritoriul lor.
Schimbarea legislativă introduce obligația ca operatorii să obțină, pe lângă licența națională, și o autorizație emisă de primărie. Mai mult, administrațiile locale pot impune taxe anuale și pot stabili propriile politici privind amplasarea sau interzicerea completă a sălilor cu aparate tip slot-machine.
Contextul în care apare această modificare este unul îngrijorător. Datele oficiale arată o industrie în plină expansiune: în 2025, veniturile din jocuri online au depășit 11,5 miliarde de lei, iar aparatele clasice au generat încă 5,7 miliarde. Pariurile în cotă fixă au adus aproape 915 milioane de lei. La nivel național funcționează 95 de operatori care administrează peste 45.000 de aparate. În paralel, statul a încasat în 2024 aproximativ 900 de milioane de euro din taxe și impozite, iar estimările pentru 2025 indică venituri apropiate de un miliard de euro.
Dincolo de cifrele bugetare, autoritățile locale vorbesc despre costuri sociale greu de cuantificat: dependență, îndatorare, destrămarea familiilor și vulnerabilizarea tinerilor. În multe orașe, sălile de jocuri au devenit o prezență constantă la parterul blocurilor sau în apropierea zonelor intens circulate.
Primele reacții au apărut rapid. La Bacău, primarul a anunțat organizarea unei dezbateri publice pentru a decide dacă păcănelele vor fi interzise. În Buzău, consilieri locali au depus proiecte pentru stoparea emiterii și prelungirii autorizațiilor, cu aplicare graduală. La Brăila, edilul a declarat că va propune eliminarea totală a sălilor de jocuri, invocând impactul social devastator.
Măsuri similare sunt pregătite în Petroșani și Deva, unde proiectele vizează interzicerea sau restrângerea drastică a activității. În Iași, un proiect de hotărâre pentru interzicerea păcănelelor a intrat în dezbatere publică. Autoritățile locale analizează și introducerea unei taxe de 500 de lei pe metrul pătrat pentru celelalte tipuri de săli de jocuri care ar rămâne deschise. În municipiu funcționează aproximativ 150 de săli și peste 2.100 de aparate.
La Slatina, primarul a anunțat că va iniția interzicerea activităților de jocuri de noroc, cu aplicare treptată, odată cu expirarea autorizațiilor existente. În Sfântu Gheorghe, administrația locală propune eliminarea sălilor din zonele rezidențiale, pentru a reduce expunerea copiilor și a familiilor. O decizie fermă a fost deja adoptată la Zărnești, unde Consiliul Local a votat interzicerea desfășurării jocurilor de noroc pe raza orașului. Inițiative similare au fost anunțate și la Vaslui.
În paralel, unii edili analizează impactul bugetar al unei eventuale interdicții, în condițiile în care taxele provenite din această industrie reprezintă o sursă consistentă de venit. Totuși, noua lege mută centrul de greutate al deciziei dinspre București către comunități.
Următoarele luni vor fi decisive. În funcție de hotărârile consiliilor locale, România ar putea asista la o restrângere fără precedent a sălilor de jocuri de noroc în mediul urban. Dincolo de calculele financiare, dezbaterea a devenit una despre echilibrul dintre libertatea economică și protejarea interesului public, într-un domeniu care a generat atât profituri uriașe, cât și drame personale greu de ignorat.
