Am fost la o conferință de presă diferită de toate celelalte. Nu pentru decor, nu pentru numărul de camere sau pentru obișnuitele declarații scurte, ci pentru omul din fața noastră și pentru felul în care a ales să vorbească. Ilie Vlaicu nu este doar directorul general al Aquatim SA. Este președintele Asociației Române a Apei, un profesionist recunoscut la nivel național și internațional, un om care participă constant la congrese mondiale și care vorbește despre apă nu ca despre un serviciu public banal, ci ca despre o resursă strategică a viitorului.
Tonul conferinței nu a fost unul festiv. A fost lucid, tehnic, uneori dur. Și tocmai de aceea a contat.
„Apa nu mai este o resursă garantată. Cine încă mai crede asta trăiește într-o realitate care nu mai există”, a spus Ilie Vlaicu încă din primele minute.
Locul 1 la nivel național – performanță construită, nu declarată
Aquatim se află astăzi pe locul 1 la nivel național în evaluările operatorilor regionali de apă, atât din punct de vedere al continuității serviciului, cât și al capacității de investiție și al eficienței operaționale. Este un rezultat care îl plasează pe Ilie Vlaicu în topul managerilor din domeniul infrastructurilor critice din România.
„Performanța nu vine din declarații. Vine din muncă, din decizii luate la timp și din investiții puse în practică imediat ce au existat fondurile”, a explicat acesta.
Diferența dintre promisiune și aplicare a fost una dintre ideile-cheie ale conferinței.
„La Aquatim, când am avut bani, nu i-am ținut blocați. Nu am așteptat ani de zile. Investițiile s-au pus în aplicare imediat. Asta este singura explicație pentru faptul că Timișoara nu a avut întreruperi majore de apă, nici măcar în situații-limită.”
Tehnologia și cyber security – infrastructura invizibilă a apei
Ilie Vlaicu a vorbit pe larg despre digitalizare, subliniind că apa nu mai poate fi gestionată exclusiv cu soluții clasice.
„Astăzi, un operator de apă nu mai înseamnă doar conducte, stații de pompare și uzine. Înseamnă date, sisteme informatice, securitate cibernetică. O infrastructură de apă poate fi vulnerabilă nu doar fizic, ci și digital.”
Aquatim investește în sisteme inteligente de monitorizare, în mobilitate și în cyber security tocmai pentru a anticipa riscuri care nu se văd cu ochiul liber.
„Digitalizarea ne permite să vedem în timp real ce se întâmplă în rețea, să intervenim rapid și să compensăm lipsa de personal din teren. Nu este un moft, este o necesitate.”
Studenții – pregătiți pentru viitor, nu pentru trecut
Una dintre cele mai ample intervenții ale directorului Aquatim a fost legată de educație și de parteneriatul cu Universitatea Politehnica din Timișoara.
„Noi nu mai avem luxul de a pregăti oameni pentru ce a fost. Trebuie să-i pregătim pentru ce va urma. De aceea, lucrăm direct cu studenții, îi aducem în laboratoare, lucrăm cu ei alături de traineri și de Politehnică și le punem la dispoziție cele mai noi tehnologii pe care le folosim efectiv la Aquatim.”
Nu este vorba despre practică formală.
„Studenții nu vin să se uite. Vin să lucreze. Vin să înțeleagă cum funcționează un operator real de apă, cu toate presiunile și responsabilitățile pe care le implică.”
Criza forței de muncă și soluțiile din afara țării
Ilie Vlaicu a vorbit deschis despre una dintre cele mai mari probleme ale momentului: lipsa personalului calificat.
„Piața muncii, așa cum o știm, nu mai există pentru mediul comunitar. Avem nevoie de oameni care să știe tehnică, IT, legislație, management. Acești oameni nu se formează peste noapte.”
Răspunsul Aquatim a fost formarea continuă.
„Încercăm să suplinim lipsa de personal prin cursuri. Toți colegii noștri sunt instruiți de specialiști din afara țării, în special din Germania. Ne prezintă tendințele de acolo, ce se întâmplă în Europa, în lume.”
Aquatim este prezentă constant la congrese internaționale și mondiale.
„Dacă nu ești conectat la ce se întâmplă la nivel global, rămâi în urmă. Iar în domeniul apei, a rămâne în urmă înseamnă risc.”
Ce se întâmplă în caz de dezastru?
Întrebarea a venit firesc. Ce se întâmplă dacă apare un dezastru major – un baraj, o poluare masivă, o secetă extremă?
„Operatorii de apă știu să trateze apa atunci când ajunge la uzine. Dar cheia este prevenția. Reacția vine după, prevenția vine înainte”, a explicat Vlaicu.
Aquatim colaborează permanent cu Apele Române.
„Ținem legătura continuu. Nu lucrăm izolat. Gestionarea apei este un efort comun.”
Timișoara are două surse strategice la Surduc.
„În perioade de secetă maximă, aceste surse pot asigura alimentarea orașului aproximativ două luni. Datorită investițiilor și experienței, nu am avut niciodată o întrerupere totală a apei dintr-un astfel de scenariu.”
Solidaritatea din breasla apei: cazul Prahova
Un moment aparte a fost legat de intervenția Aquatim în Prahova.
„Avem o echipă foarte bună la uzina de apă. Șefa uzinei, recunoscută la nivel național, a mers acolo împreună cu alți trei colegi.”
Pentru Vlaicu, acest gest spune mult.
„Există o solidaritate reală în breasla profesioniștilor din domeniul apei. Ne ajutăm pentru că știm ce înseamnă responsabilitatea.”
De ce s-a oprit apa în trecut?
Ilie Vlaicu a clarificat și episoade controversate, precum mortalitatea piscicolă din Bega.
„Eram cadru universitar la catedra de apă din Timișoara când au murit peștii. Apa a fost oprită pentru că s-a presupus existența unor impurificatori chimici. În realitate, a fost eutrofizare.”
Cauza reală?
„Bega nu a fost curățată corespunzător. Asta arată cât de important este să avem grijă de sursele de apă, nu doar de rețele.”
Lugoj – prețul populismului
Despre Lugoj, Vlaicu a fost tranșant.
„Timp de 30 de ani nu s-au făcut investiții. Tehnic, aproximativ 80% din apă se pierde. S-a mers pe populism – apă ieftină. Dar apa se plătește oricum, prin tarif.”
Astăzi există studii de fezabilitate, dar fondurile sunt mai greu de obținut.
Apă nepotabilă și limite administrative
„Există localități în județul Timiș unde apa nu este potabilă microbiologic. Cu DSP-ul, livrăm apă menajeră. Problema se va rezolva când finalizăm investițiile, anul viitor.”
Există și localități mici fără apă și canalizare.
„Autoritățile locale decid dacă fac concesiune către Aquatim. Nu este dorința noastră, este competența lor.”
Viitorul apei: România, pe roșu
Poate cea mai gravă declarație a fost legată de resursele de adâncime.
„Studiile din Marea Britanie arată clar: România este pe roșu din punct de vedere al surselor de apă de adâncime. Pânza freatică este în scădere.”
Timișoara are 60 de foraje.
„Când nivelul scade, apelăm mai mult la Bega. Menținem pânza freatică la un minim necesar. Dar da, pot apărea probleme. Trebuie investit mai mult.”
Aceasta nu a fost doar o conferință de presă. A fost un avertisment spus calm, de un om care știe exact despre ce vorbește. Ilie Vlaicu este considerat cel mai bun în domeniul său pentru că vede pericolele înainte să devină crize.
Iar mesajul lui rămâne: apa trebuie gestionată cu inteligență, responsabilitate și viziune. Pentru că viitorul nu mai așteaptă.
