Parkinsonul nu este o boală modernă, ci o afecțiune descoperită în anul 1817, de doctorul James Parkinson. În cartea sa „Eseu despre paralizia tremurătoare”, acesta a definit afecțiunea ca „Paralizie agitată”. În definițiile pe care le putem găsi, Parkinson este întotdeauna descrisă mai întâi ca o boală neurodegenerativă și cronică. Neuro face referire la sistemul nervos, degenerativ înseamnă că deteriorarea sa este progresivă de fiecare dată și cronică pentru că este pe viață. Deși această definiție nu este foarte încurajatoare, există medicație care, deși nu vindecă simptomele, încetinește evoluția, la fel ca recuperarea medicală prin fizioterapie, logopedie, terapie ocupațională, ajutor psihologic, terapie cu muzică etc. Dacă pacientul este consecvent cu exercițiile și responsabil în luarea medicamentelor, acesta poate avea o bună calitate a vieții.
Făcând o comparație culinară, ingredientele de bază pentru boala Parkinson sunt: rigiditatea, tremorul, bradikinezia (încetinirea mișcării) și alterarea reflexelor posturale.
Adaptări pentru desfășurarea activității zilnice: parkinsonianul folosește înălțător pentru WC și are un mâner montat lângă WC de care se prinde pentru a se așeza/ridica; la chiuvetă are baterie cu manetă pe care o acționează dintr-o singură mișcare și dozator pentru săpun lichid; folosește perie de dinți electrică, cu mânerul gros; pentru spălatul pe spate și pe picioare folosește un burete cu mâner lung, care poate fi pliat. Are duș cu covoraș antiderapant și cu bară instalată pentru a se prinde la nevoie. Folosește pieptăn cu mâner mai lung și îngroșat, unghiera este fixată pe blatul în care este încorporată chiuveta. Evită nasturii mici și alege hainele largi și încălțămintea care se închide cu scai sau fermoar. În casă îmbracă pantaloni cu elastic, șezând pe pat sau pe scaun. Are balustradă la scări cu mână curentă groasă pentru o bună prehensiune (acțiunea mâinii de a prinde cu ajutorul degetelor); scaunul de la masa din bucătărie are mânere, pentru a facilita așezatul/ridicatul, este mai înalt, cu spătarul înalt și vertical, la înălțimea omoplaților; stă la masă cu coatele sprijinite pe masă, pentru a stabiliza mâinile și brațele în timp ce mănâncă; folosește tacâmuri cu mânere îngroșate și veselă din plastic, bea dintr-o cană cu două toarte; patul este înălțat, iar uneori se ridică din pat cu ajutorul unei frânghii înnodate, legată de piciorul patului; nu are covoare sau obiecte în zonele de trecere; are folie de securitate pe ușile cu sticlă; clești pentru rufe adaptați pentru a facilita prinderea pe suportul de uscat; clește cu mânerul lung pentru a ridica obiecte de pe sol sau a le apuca de sus. Se bucură și de ajutor tehnic – dispune de roboți de bucătărie, mașină de făcut pâine, cuptor pentru gătit, mașină de spălat vase, mașină de spălat rufe, aspirator robot smart. Pe timpul nopții are aprinsă o lampă de veghe.
Dimineața se vor efectua câteva mișcări din decubit dorsal (întins pe spate), cu membrele superioare și membrele inferioare, dar și din trunchi, apoi din șezând la marginea patului continuă cu câteva mișcări de flexie/extensie (în sus și în jos) a membrelor superioare și membrelor inferioare, urmate de ridicare în ortostatism (stând în picioare).
După-amiaza se pot executa câteva exerciții fizice simple care ajută la îmbunătățirea mobilității și coordonării: din așezat, cu mingea de tenis de câmp favorizează mobilitatea umerilor trecând-o dintr-o mână în cealaltă prin spatele capului, apoi prin spate la înălțimea cutiei toracice; tot din așezat, menținând trunchiul drept, trece mingea prin spatele genunchilor flectați la 90 de grade, ridicând alternativ membrele inferioare de pe sol; aruncă mingea dintr-o mână în cealaltă din încheietura pumnului; cu coatele lipite de corp, flectate la 90 de grade, execută pronații/supinații antebraț (rotire a palmei în jos și în sus); atinge cu vârful policelui (degetul mare al mâinii), pe rând, vârful fiecărui deget și formează un cerculeț, lucrează bilateral.
Exerciții pentru minte: se încearcă să se lase întotdeauna lucrurile în același loc; se rezervă întotdeauna același loc pentru ochelari, chei și alte lucruri utilizate frecvent de-a lungul zilei; se vor folosi bilețele pe care se scriu activitățile care vor fi efectuate și se încearcă amintirea acestor activități înainte să fie privite bilețelele; la sfârșitul zilei se va aminti ce s-a făcut pe parcursul ei; jocul de cuvinte încrucișate.
Activități recreative: jocul de remi (rummy) în familie; vizionare filme la TV; grădinăritul; lectura; spectacole muzicale; plimbări scurte.
Consumați alimente bogate în fibre, mâncare gătită la cuptor sau în aparatul de gătit cu aburi, sucuri naturale din fructe și legume preparate cu ajutorul robotului, ceaiuri și apă plată.
