De la 1 februarie 2026, concediul medical nu mai este o plasă de siguranță. Devine o penalizare. Sub pretextul combaterii „abuzurilor”, statul mută nota de plată pe umerii angajaților și angajatorilor, într-un context economic deja sufocant, marcat de inflație persistentă, scumpiri în lanț și salarii care nu mai țin pasul cu realitatea.
Cea mai dură lovitură este chiar la începutul bolii sau accidentului. Prima zi de concediu medical nu se mai plătește deloc. Zero lei. Indiferent dacă vorbim despre o viroză severă, o toxiinfecție alimentară sau un accident banal – o entorsă, o căzătură pe gheață, un accident de muncă minor. Exact atunci când omul e vulnerabil, statul îi spune clar: „te descurci singur”.
Situația devine absurdă în cazurile de accident. Până la trei zile de incapacitate temporară, foarte frecvente în viața reală, angajatul pierde bani garantat. Prima zi este neplătită, iar pentru zilele 2–3 plata depinde exclusiv de angajator. Practic, pentru mii de români, un accident minor înseamnă salariu tăiat. Într-o economie în care fiecare leu contează, această măsură nu „descurajează abuzurile”, ci descurajează concediul medical real. Oamenii vor merge bolnavi la muncă, vor amâna tratamente, vor risca complicații – toate pentru a nu pierde bani.
Guvernul vorbește despre responsabilizare. Realitatea este o formă mascată de austeritate, introdusă într-un moment în care inflația a erodat deja puterea de cumpărare. Prețurile la alimente, energie, chirii și medicamente au crescut constant, iar concediul medical era una dintre puținele garanții că boala nu te aruncă direct în datorii. Eliminarea plății primei zile înseamnă, în termeni simpli, mai puțini bani în buzunar pentru angajați, exact când au cheltuieli medicale suplimentare.
Nici angajatorii nu sunt protejați. Aceștia sunt obligați să suporte zilele 2–6 de concediu medical, o presiune financiară suplimentară mai ales pentru firmele mici, deja afectate de costuri crescute și scădere de consum. Statul se retrage, dar păstrează controlul și biciul: controale mai dese, verificări, suspiciune permanentă. Mesajul este clar: toată lumea e vinovată până la proba contrarie.
Legătura cu inflația este directă și periculoasă. Când veniturile reale scad, iar riscul de a pierde bani pentru că te îmbolnăvești crește, consumul scade și mai mult. Oamenii taie din cheltuieli, amână cumpărături, intră în cercul clasic al insecurității economice. În loc să protejeze forța de muncă într-o perioadă dificilă, statul alege să strângă șurubul exact unde doare mai tare.
Deci în concluzie, din 1 februarie 2026, concediul medical nu mai este un drept social, ci un privilegiu condiționat. Dacă te îmbolnăvești „prea puțin”, pierzi bani. Dacă te accidentezi „doar câteva zile”, pierzi bani. Dacă ești sărac sau plătit la limită, pierzi stabilitate. Iar într-o Românie afectată de inflație și nesiguranță, această reformă riscă să transforme boala într-un lux pe care mulți nu și-l mai permit.Nu mai ai voie să fi bolnav!
