În apropierea extremității nordice a Alaskăi, la periferia Oceanului Arctic, balenele cu cocoașă oferă științei o nouă perspectivă asupra longevității. Mamiferele marine gigantice pot trăi mai mult de 200 de ani – și mostrele de țesut colectate de la aceste animale dezvăluie o superputere de reparare a ADN-ului care ar putea explica această durată de viață. Cercetătorii raportează că celulele balenelor cu cocoașă sunt capabile de a repara ADN-ului deteriorat.
Această abilitate înseamnă că animalele ar putea repara daunele care, în mod normal, ar putea duce la anomalii genetice cauzatoare de cancer. Oamenii de știință au raportat anterior strategiile biologice ale altor animale pentru a evita cancerul. Dar noul studiu, spun cercetătorii, „arată că balenele abordează rezistența la cancer printr-o metodă foarte nouă”.
Balena cu cocoașă, Balaena mysticetus, poate crește până la aproximativ 18 metri lungime și este printre cele mai grele mamifere de pe Pământ, peste 80.000 de kilograme. Toată această masă corporală formează un număr imens de celule. Și de fiecare dată când o celulă se divide, există șansa apariției unei mutații periculoase.
S-a constatat însă că animalele cu corp mare sunt în mod deosebit rezistente la cancer – o problemă cunoscută sub numele de paradoxul lui Peto. Acest lucru sugerează că animalele trebuie să aibă sisteme de apărare împotriva cancerului mult mai puternice. Cu câțiva ani în urmă, o echipă de cercetători a publicat studii ce arată că elefanții, care pot trăi aproape la fel de mult ca
oamenii și rar mor din cauza cancerului, au copii suplimentare ale unei gene numită TP53, care blochează tumoarea (SN: 10/13/15). Asemenea gene pot ajuta elefanții să facă față daunelor ADN-ului prin eliminarea celulele afectate, au raportat alți oameni de știință (SN: 8/14/18). În laborator, coautoarea studiului, Vera Gorbunova, de la Universitatea Rochester din New York, și colegii ei au efectuat o varietate de experimente pe celule recoltate din țesuturile balenei cu cap de arc, precum și pe celule de la oameni, vaci și șoareci.
Celulele balenei au fost efciente și precise în repararea fracturilor ADN-ului cum ar fi deteriorări care rup ambele catene ale ADN-ului. Echipa a descoperit că repararea în cazul balenelor restabilește ADN-ul spart într-o stare aproape nouă, lucru ce este mult mai rar observat în celulele altor mamifere. La acele animale, repararea genomului avea tendința de a fi un proces aproape uzual.
Echipa a identificat, de asemenea, două proteine din celulele balenei cu cap de arc, CIRBP și RPA2, care fac parte din ”echipa” de reparare a ADN-ului.
Descoperirea modului în care animalele se apără împotriva cancerului este „incredibil de incitantă”, spun cercetătorii, „pentru că toate aceste strategii au potențialul de a fi traduse în tratamente eficiente pentru oamenii ce suferă de cancer”. Chiar dacă acea zi poate fi îndepărtată, noile descoperiri subliniază importanța studierii animalelor cu rate scăzute de cancer. Oamenii de știință plănuiesc să testeze dacă rezultatele constatate se mențin în celulele de balenă cu cocoașă și la delfin – sau dacă această trăsătură este specifică doar balenelor. Există atât de mult de învățat de la aceste animale și altele cu corpuri mari și durate lungi de viață, spune Orsolya Vincze, ecolog la Centrul Național Francez pentru Cercetare Științifică din Paris. „Probabil că soluția pentru medicina cancerului există deja în natură”, spune ea.
„Trebuie doar să o găsim.”
